Istoricul exploatarii de la Rosia Montana si cum a picat aurul romanesc pe mana strainilor.
Proiectul Rosia Montana trebuie oprit, cu orice pret!
Aurul este exploatat la Roşia Montană de peste
2000 de ani, continuu. Până în 1970, exploatarea s-a facut în subteran,
prin galerii, în masivele Cetate, Cârnic, Orlea etc.
Începând cu anul 1970, s-a trecut la exploatarea
la suprafaţă, în carieră deschisă (mină) în masivul Cetate, distrugându-se mai
multe urme importante ale exploatării vechi, romane; înălţimea masivului Cetate
a scăzut în timp cu 120 metri. Exploatarea
din cariera Cetate era de maximum 400.000 tone minereu pe an, cu o concentraţie
medie de 1,57 grame/tonă.
Minereul
era transportat la un concasor din interiorul carierei Cetate, trecea printr-un
puţ către un transportor subteran pe bandă rulantă şi apoi într-un al doilea
puţ. De aici, minereul era transportat 6,5 km de-a lungul unei căi ferate cu
ecartament îngust către un concasor secundar, situat lângă uzina de preparare
Gura Roşiei. Minereul concasat era transportat pe bandă peste drumul naţional
DN 74A către uzina de preparare, unde se obţinea concentratul, prin flotaţie
convenţională. Sterilele erau depozitate într-un mic iaz de decantare de lângă
Gura Roşiei.
Concentratul
era apoi transportat la Baia de Arieş, pentru obţinerea aurului prin cianurare.
Deci, nu s-a folosit cianura la Roşia Montană. Mina veche a Statului de la
Cetate, care oferea circa 800 locuri de muncă, a fost închisă în 2006, ca
nerentabilă, şi dezafectată !, pentru a face loc proiectului RMGC.
Proiectul
propus de RMGC (de fapt de Gabriel şi acceptat de Stat) la Roşia Montană a fost
definitivat în forma cunoscută astăzi în anul 2001 ! El este gigantic, prevede
exploatarea a 13 milioane tone minereu anual (deci de 32 de ori mai mare decât
exploatarea statului în mina veche) , timp de 16 ani, în 4 cariere deschise
(mine) în masivele Cetate, Cârnic, Orlea şi Jig situate în jurul centrului
istoric al comunei Roşia Montană. Centrul istoric este monument istoric, şi are
43 de case monument istoric (localitatea a înflorit când aurul aparţinea
proprietarilor de teren, nu statului !). Proiectul prevede folosirea a
1.581.760 tone de subtanţe periculoase (din care 192.000 tone de cianură de
sodiu), sterilele fiind depozitate într-un iaz de decantare de 300 ha, cu un
baraj înalt de 180 m, situat peste satul Corna din comuna Rosia Montană, la 2
km de Abrud. Proiectul va oferi în medie 217 locuri de munca (conform studiului
comandat de Gabriel lui Independent Mining Consultants Inc. în 2003 , care se
afla pe site-ul lui Gabriel, dar a fost retras !). Sumele vehiculate de RMGC ca
beneficiu pentru România sunt total exagerate şi cresc an de an, ca să
impresioneze şi să convingă să fie acceptat proiectul. Analizat din toate
punctele de vedere, proiectul RMGC nu este însă de interes naţional, după cum
Grupul nostru a demonstrat, cu argumente, din 2002 încoace!
Este
uimitor (?) cum o afacere începută oficial la 4 septeptembrie 1995 printr-un
contract de cooperare semnat între actuala Minvest şi o companie a lui Frank
Timiş, probabil (căci Gabriel Resources Ltd., Gabriel pe scurt, companie
canadiană, cotată la bursa din Toronto) şi filiala sa Gabriel Resources Limited
(Gabriel Jersey pe scurt, companie englezească) au fost înregistrate în
registrul companiilor abia la 28.05.1996), afacere care avea în vedere aurul
din iazul de decantare de lângă Gura Roşiei, să devina prin “rostogolire”
proiectul minier gigantic promovat agresiv în media până în ziua de astăzi.
Amintim
istoria lui (şi adiacent a altor proiecte), pe scurt:
- La
data de 4 septembrie 1995 a fost semnat deci un contract de cooperare între
Regia Autonomă a Cuprului Deva (actuala Companie Naţională a Cuprului, Aurului
şi Fierului „Minvest” – S.A. , Minvest in continuare) şi actuala Gabriel (?) –
pentru explorări în iazul de decantare de lângă Gura Roşiei (lângă Roşia
Montană).
- Pe
28 mai 1996, compania Starx Resources Ltd., reactivată, încorporează compania
Gabriel Resources Limited („Gabriel Jersey”) ; compania părinte, Starx
Resources Ltd., a fost rebotezată „Gabriel Resources Ltd.” („Gabriel”) şi
cotată imediat la bursă – simbol GBU pe bursa din Vancouver, iniţial;
preşedinte al Gabriel este Vasile Frank Timiş. Data de 28 mai 1996 figurează în
documente ca data înregistrării companiilor „Gabriel” (Canada) şi „Gabriel
Jersey” (Marea Britanie).
Pe 17
dec. 1996, Gabriel intră într-o înţelegere cu Gabriel Jersey. La adunarea
generală extraordinară din 27 martie 1997, Gabriel a obţinut acordul
acţionarilor pentru achiziţionarea tuturor acţiunilor lui Gabriel Jersey. Pe 11
aprilie 1997, Gabriel a scos 15.000.000 acţiuni pentru achiziţionarea tuturor
acţiunilor lui Gabriel Jersey. Ca rezultat, acţionarii lui Gabriel Jersey care
şi-au vândut acţiunile au devenit acţionarii majoritari ai lui Gabriel. Aceasta
tranzacţie, prin care controlul companiei părinte (Gabriel) trece la acţionarii
subsidiarei (Gabriel Jersey) este contabilizată ca o preluare inversă (reverse
takeover).
- Pe 7
iunie 1997, s-a format Euro Gold: Gabriel a intrat, prin subsidiara Gabriel
Jersey, într-un Contract de încorporare şi Articol de Asociere cu Regia
Autonomă a Cuprului Deva („Regia Deva”): şi trei acţionari minoritari: CARTEL
BAU – S.A., FORICON – S.A., COMAT TRADING – S.A., care au dus la formarea
companiei mixte Euro Gold Resources S.A. („Euro Gold”) (actuala Rosia Montana
Gold Corporation – RMGC) (Gabriel Jersey 65%, Regia Deva 33,8% şi cei trei
acţionari câte 0,4%); proprietăţile incluse în înţelegerea „Romanian
Properties” sunt Roşia Montană şi Bucium. Gabriel a contribuit cu 357.000 USD
pentru capitalizarea initială a lui Euro Gold. În ACTUL ADITIONAL Nr. 3/1998 al
Euro Gold , se scrie: „ Regia se obligă, conform Legii Minelor, să obţină
licenţele de explorare şi exploatare pentru perimetrele care fac obiectul
acestei societăţi. Regia se obligă să transfere societăţii aceste licenţe de
explorare, dezvoltare şi exploatare în termen de 7 zile lucrătoare de la
obţinerea lor” (Mon. Of. Partea a IV-a, Nr. 3290/1998).
- Pe
26 iulie 1997, s-a format Deva Gold S.A., printr-un Contract de Încorporare şi
Articol de Asociere între Castle Europa Ltd. (acţionar principal Vasile Frank
Timiş) (60%), Regia Deva (38,5%) şi aceleaşi trei companii miniere CARTEL BAU –
S.A., FORICON – S.A., COMAT TRADING – S.A. (1,5%) (proprietăţile incluse în
înţelegere sunt Certej-Săcărâmb şi Zlatna-Hanes – n.a.). “Regia este de acord
ca, în conformitate cu prevederile Legii minelor (care nu apăruse încă la data
aceea -n.a.), să transfere societăţii licenţele de explorare (exploatare)
pentru perimetre pe care societatea le consideră necesare pentru dezvoltarea
proiectului, perimetre arătate în preambulul contractului, cât mai repede cu
putinţă, în termenul prevăzut de lege.” (Mon. Of. Partea a IV-a, Nr.
3339/1998).
- Pe 8
dec. 1997, Gabriel a făcut o înţelegere cu acţionarii lui Castle Europa Ltd. (the
„Castle Europa Agreement”) să achiziţioneze tot capitalul lui Castle Europa
pentru 5 milioane acţiuni şi o plată totală de 425.000 USD. Castle Europa este
o companie privată cu 3 acţionari. Tranzacţia este de tipul „related party
transaction”, deoarece Preşedintele lui Gabriel (Frank Timiş n.a.) este
acţionar principal al Castle Europa. Conform cu „Castle Europa Agreement”,
Gabriel va împrumuta Castle Europa Ltd. cu 355.000 USD, pentru ca aceasta să-şi
plătească contribuţia sa de capital pentru cei 60% în Deva Gold.
- Pe
16 martie 1998 este publicată Legea Minelor nr. 61, care spune printre altele:
„Resursele
minerale … fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului
român” (Art. 1), „Explorarea se realizează pe baza unei licenţe
exclusive…”(Art. 9(1), „Licenţa de explorare se acordă pentru o durată de
maximum 5 ani, cu drept de prelungire pentru cel mult 3 ani…” (Art. 9 (3)),
„Exploatarea minieră se realizează pe baza unei licenţe exclusive …” (Art. 10
(1)), „Licenţa de exploatare se acordă pentru maximum 20 ani, cu drept de
prelungire pe perioade succesive de câte 5 ani.” (Art. 10 (4)), „Prevederile
licenţei ramân valabile pe toată durata acesteia” (Art. 11 (2)), „ În limitele
unui perimetru de exploatare autoritatea competentă poate acorda, în condiţiile
legii, unor persoane juridice, altele decât titularul licenţei, dreptul de
explorare şi/sau exploatare pentru unele resurse minerale, cu acordul
titularului.”(Art. 15).
- În
26 martie 1998, Gabriel a achiziţionat Castle Europa S.A., adăugând astfel alte
două proprietăţi în România. Gabriel are deci 4 proiecte în România, toate în
patrulaterul de aur: Roşia Montană, Bucium, Certej-Săcărâmb, Zlatna-Hanes. Activităţile
lui Gabriel au loc în două companii mixte cu Regia Deva: Euro Gold Resources
S.A. şi Deva Gold S.A. Prin subsidiara sa Gabriel Jersey, Gabriel deţine 65%
din Euro Gold, care a fost stabilit cu focus pe Roşia Montană şi Bucium, iar
prin subsidiara sa Castle Europa Ltd., Gabriel deţine 60% din Deva Gold, care a
fost stabilit cu focus pe Certej-Săcărâmb şi Zlatna-Hanes.
- Prin
H.G. nr. 808 /13.11.1998 s-a înfiinţat Compania Naţională a Cuprului, Aurului
şi Fierului „Minvest” – S.A., cu sediul în Deva, din Regia Autonomă a Cuprului
Deva.
- În
1999, printr-o majorare de capital, Gabriel şi-a mărit participarea la Euro
Gold în proiectele sale la Roşia Montană şi Bucium de la 65 % la 80%, ca rezultat
al terminării studiului de fezabilitate; Regia Deva a coborât participarea sa
la 19,31%. Gabriel a „fost capabil” să extindă mărimea (perimetrul n.a.) celor
4 licenţe minerale existente pentru a acoperi arii cunoscute de mineralizare,
adiţionale”. În 1999, Gabriel a achiziţional 2 proiecte noi, Bolcana şi
Băiţa-Crăciuneşti, având acum 6 proiecte în Patrulaterul de Aur al României.
- În
1999, au fost emise de guvern Licenţe de exploatare lui Minvest ca titular (ca
să exploateze) şi lui RMGC ca şi companie afiliată (ca să exploreze !) – pentru
mina veche a Statului (400.000 tone minereu anual, din cariera deschisă în
masivul Cetate) – şi lui Deva Gold ca şi companie afiliată – pentru minele
vechi ale Statului de la Certej, Zlatna şi Bolcana. Licenţa de exploatare
pentru Roşia Montana are numărul 47/1999 şi este deci o licenţă mixtă, de
exploatare şi explorare, contrar legii. Peste tot se afirmă că Licenţa 47 este
pentru proiectul Roşia Montană, ceea ce este fals, deoarece proiectul nu era
definitivat încă la acea dată !!! La fel se întâmplă cu celelalte licenţe.
Contractele de licenţă de exploatare prevăd că Minvest va transfera titlul
„pentru proiectul Roşia Montană” lui RMGC şi titlul „pentru proiectele Certej,
Zlatna şi Bolcana” lui Deva Gold, respectiv, în momentul în care compania predă
un studiu de fezabilitate pozitiv (cine l-a verificat ?- n.a.) , un plan de
dezvoltare, un studiu de impact asupra mediului şi un plan de închidere lui
Minvest; Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM pe scurt) va trebui să
consimtă la transferul contractelor de licenţă de exploatare.
- În
1999, au fost emise Licenţe de explorare lui Minvest ca titular „pentru
proiectul Bucium” şi „pentru proiectul Băiţa-Crăciuneşti”.
- În 2000 , se modifică denumirea societăţii din
EURO GOLD RESOURCES – S.A.
în ROSIA MONTANA GOLD CORPORATION – S.A.
(RMGC în continuare) (www.rosiamontanagoldcorp.com )
- În decursul anilor 1999-2001, cele 6 licenţe (4
de exploatare (Roşia Montană, Certej, Zlatna, Bolcana şi 2 de explorare) au
fost transferate de la Minvest către RMGC sau Deva Gold respectiv (ca să
exploreze pentru proiectele lor noi), Minvest rămânând companie afiliată în
cazul licenţelor de exploatare (ca să exploateze minele vechi) (un fel de
„preluare inversă”). Să observăm că
prin aceste transferuri, aprobate de ANRM, participarea Statului (prin Minvest)
a scăzut de la 100% la nici 20% (în RMGC) !
- În
15 februarie 2000, Gabriel a anunţat o restructurare a corporaţiei, care va
avea ca rezultat divizarea potofoliului existent de proiecte de resurse minerale
în două companii publice separate, Gabriel şi European Goldfields. În 13
iunie 2000 s-a terminat reorganizarea lui Gabriel, în sensul că a fost creată
noua companie European Goldfields Ltd. (www.egoldfields.com ); Gabriel a transferat lui European
Goldfields proiectele sale de la Certej, Zlatna, Bolcana şi Băiţa-Crăciuneşti.
- În
octombrie 2002, pe baza licenţei de exploatare 47/1999 pentru mina veche, RMGC
a depus (ilegal, credem) documentaţia necesară declanşării procedurii de
obţinere a acordului de mediu pentru proiectul său, cu 4 mine, neaprobat încă
(pentru care nu există licenţă de exploatare pentru el !!). Documentaţia a
inclus şi documentul numit „Proiectul Roşia Montană. Descrierea Proiectului”
[DP], de 54 pagini, care prevedea în graficul general depunerea în ianuarie
2003 a “Raportului asupra studiului de impact social şi asupra mediului (EIA)”;
în urma acestui Raport, după informări şi consultări publice, Ministerul
Mediului şi Gospodăririi Apelor ar fi trebuit să decidă dacă să emită sau nu
acordul de mediu. Dar RMGC nu a depus la termenul stabilit EIA; mai mult, în
urma opoziţiei la proiect a asociaţiei Alburnus Maior a proprietarilor din
Roşia Montană şi Bucium (www.rosiamontana.org), a Bisericii catolice şi a Sfântului
Sinod al Bisericii Ortodoxe din România, a rapoartelor negative complexe ale
Academiei Române din martie şi mai 2003 (www.acad.ro) şi ale Grupului pentru salvarea Roşiei
Montane al Academiei de Studii Economice din august 2002 şi mai 2003, în urma
protestelor ICOMOS şi a peste 1000 istorici şi arheologi din întreaga lume, în
urma protestelor organizaţiilor ecologiste şi a ONG-urilor, RMGC şi-a retras pe
ascuns în iunie 2003 documentaţia depusă în octombrie 2002.
- Pe
27 martie 2003, este publicată noua Lege a Minelor nr. 85, care în mare măsură
păstrează prevederile din Legea 61, dar aduce în plus unele precizări importante;
de exemplu, Art. 25 modifică Art. 15 din Legea 61 astfel: „În limitele unui
perimetru de explorare/exploatare, autoritatea competentă poate acorda, în
condiţiile legii, unor persoane juridice, altele decât titularul licenţei,
dreptul de explorare şi/sau exploatare pentru alte resurse minerale, cu acordul
titularului.” Să observăm că licenţa mixtă (de exploatare şi explorare a
aceluiaşi minereu) pentru Roşia Montană nu ar mai fi posibilă prin Legea
minelor 85, datorită Art. 25, dar şi Art. 11 !
- În
dec. 2004, RMGC a depus din nou documentaţia pentru obţinerea acordului de
mediu, tot pe baza licenţei de exploatare 47 !, când a prezentat public noul
document Memoriu de prezentare a proiectului [MPP], de 204 pagini. Gabriel a
promis să prezinte “Raportul asupra studiului de impact social şi asupra
mediului “, ca ultimă fază a procedurii de obţinere a acordului de mediu, în
martie 2006. Se observă că se doreşte obţinerea acordului de mediu înaintea
eliberării noii licenţe de exploatare, pentru proiect.
- În
2006, toate minele statului au fost închise, ca nerentabile, dar licenţele de
exploatare pentru Roşia Montană (nr. 47) şi pentru Certej au rămas încă active,
în folosul comercial al lui RMGC şi Deva Gold (adică Gabriel şi European
Goldfields), până la obţinerea licenţelor noi! Se menţine voit, credem, de
către ANRM, RMGC şi Deva Gold, confuzia că licenţele de exploatare vechi sunt
pentru proiectele noi !
- Prin
majorările de capital ale RMGC din 2004 şi 2009, când Minvest a fost
împrumutată de Gabriel ca să-şi poată plăti participarea sa la majorare,
Minvest mai deţine practic doar 0,02% în RMGC, după calculele noastre!
- Din
2009, redevenţa este de 4%, în loc de 2% (în bani, nu în natură (aur, argint
etc.) !).
- Din
2009, Gabriel deţine, prin subsidiara ROM AUR S.R.L., şi o licenţă de explorare
la Băişoara.
- Din
iulie 2011, RMGC mai are doar 2 acţionari: Gabriel Jersey 80,69% şi Minvest
19,31% (practic 0,02%) !!!
- Din
1996 până astăzi, RMGC (Gabriel) tot explorează la Roşia Montană – o zonă
cunoscută geologilor de multă vreme. Şi are tot interesul să continue să
exploreze, pentru că din emisia de acţiuni pe bursa din Toronto, pe seama
aurului din România, ies bani şi pentru explorare şi pentru un trai foarte bun
pentru unii, după cum se vede din analiza recentă pe care a făcut-o Grupul
nostru („Calul troian la Roşia Montană”, aprilie 2011).
Trebuie
să lămurim un lucru, pentru a înţelege de ce credem că sunt nereguli cu
proiectele RMGC şi Deva Gold: Conform Legii Minelor 61/1998 şi Legii Minelor
85/2003, un proiect minier se dezvoltă (pregăteşte) pe baza unei licenţe de
explorare (obţinută prin concurs public de oferte !), exclusivă, valabilă 5 –
maximum 8 – ani, când titularul face explorări pe perimetrul atribuit prin
licenţa de explorare. Dacă titularul proiectului consideră ca merită să treacă
la exploatarea zăcământului explorat pe perimetrul respectiv, atunci titularul
cere şi va primi (în anumite condiţii) o licenţă de exploatare, exclusivă,
valabilă minimum 20 de ani, pe baza căreia poate să treacă la exploatarea, pe
un perimetru de exploatare fixat, a zăcamântului explorat. Perimetrul unei
licenţe de exploatare nu poate fi modificat, cel al unei licenţe de explorare
poate fi micşorat. Acordul de mediu este cerut de lege pentru a trece la
execuţia lucrărilor prevăzute în licenţa de exploatare.
Ori,
Gabriel, o companie junior, care are doar explorare nu şi exploatare în
obiectul său de activitate !, nu a participat la nici-un concurs public de
ofertă; a fost „aleasă” de Stat pe nu ştim ce criterii şi a fost sprijinită
constant. Sub licenţa de exploatare nr. 47/1999 (emisă de ANRM în 1998 pentru
Minvest – şi pentru care Hotărârea de guvern este dată în 1999 – şi transferată
lui RMGC în 2000) s-a făcut atât exploatare de către Minvest la mina veche, din
masivul Cetate, cât şi (ilegal credem noi) explorare de către RMGC, pe acelaşi
perimetru, perimetru care a fost modificat în timp (mărit de două ori şi
micşorat o dată) în interesul RMGC, pentru explorare. Pentru moment, RMGC nu
are deci licenţa de exploatare pentru proiect, dar a cerut (şi i s-a permis)
acord de mediu pe baza licenţei vechi nr. 47/1999, obţinută de Minvest pentru
mina veche, de mici dimensiuni (400.000 tone minereu anual), închisă în 2006. Proiectul
RMGC este deci dezvoltat (ilegal credem noi) pe baza licenţei de exploatare nr.
47/1999.
La fel
de ilegale sunt – credem noi – şi celelalte trei proiecte bazate pe licenţe de
exploatare la Certej, Zlatna şi Bolcana – mai nou, a rămas doar Certej –
deţinute de Deva Gold. Proiectele bazate pe licenţe de explorare, Bucium şi
Băiţa-Crăciuneşti, credem ca sunt ilegale datorită modificării prin mărire a
perimetrelor.
Trebuie
să mai lămurim un lucru: licenţa 47 (conţinutul ei) şi actele ei adiţionale
sunt secrete (ca şi celelalte licenţe). ANRM şi Ministerul Industriilor
(actualul Minister al Economiei şi Comerţului) au contat desigur pe acest
lucru: societatea civilă nu va putea afla nimic. Din fericire, conform
uzanţelor internaţionale (care nu se aplică la noi), Gabriel a pus pe site-ul
său www.gabrielresources.com , în Rapoartele Anuale şi în Comunicate,
multe informaţii pentru acţionarii săi; punând cap la cap aceste informaţii –
ca într-un puzzle – am putut deduce conţinutul licenţei 47, am aflat de
modificările perimetrului său, etc. Am avut la dispoziţie şi cele două
documente [DP] şi [MPP] emise de RMGC şi unele documente publicate în Monitorul
Oficial partea a IV-a.
În încheiere:
1). Toate minele de aur ale statului au fost
închise în 2006 şi dezafectate, în aşteptarea „marilor investitori”, dar
licenţele de exploatare pentru Roşia Montană (RMGC) şi Certej (Deva Gold) mai
figurează la ANRM ca licenţe de exploatare active, în favoarea RMGC şi Deva
Gold., deşi ele nu sunt licenţe de exploatare pentru proiectele RMGC şi Deva
Gold respectiv (au fost pentru minele vechi ale statului, închise acum).
2). Licenţa de explorare pentru Bucium a RMGC stă
în aşteptare din 2007, când a expirat, ca să fie transformată în licenţă de
exploatare, ceea ce se va întâmpla, conform înţelegerii, dacă proiectul Roşia Montană
este acceptat (planul este că la Bucium deşeurile s-ar deversa tot în iazul de
decantare din valea Cornei, prevăzut în proiectul Roşia Montană).
3). Dacă este aprobat proiectul Roşia Montană
(RMGC), vor fi aprobate deci tacit şi proiectele Bucium (a RMGC) şi Băişoara
(aparţinând lui Rom Aur S.R.L, subsidiară tot a lui Gabriel, ca şi RMGC) dar şi
Certej (Certejul de sus, cum îi spun acum) (a lui Deva Gold) şi Băiţa (acum, a
lui Mineral Mining) – toate în Munţii Apuseni.
4). Se impune desecretizarea acestor licenţe şi a
anexelor lor, pentru a vedea amploarea premeditării afacerii.
5). În consecinţă, proiectul Roşia Montană
trebuie oprit, cu orice preţ!
Grupul pentru Salvarea Roşiei Montane din Academia
de Studii Economice
prof.univ.dr.
Marin Andreica
prof.univ.dr.
Afrodita Iorgulescu
ec. ing. Gheorghe Manea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu