Cine ne distruge istoria?
Aug 15, 2012
Istoria
și mostenirea culturală ce aparțin unui popor nu se distrug neapărat cu
buldozerul sau din pricina furiei naturii. La fel de bine și eficient
oamenii pot face asta, simplu, perseverent, cu fondurile necesare la
dispoziție și dintr-o simplă semnătură pe un act.Cu atât mai grav este atunci când acești oameni sunt șefii unor instituții ale statului, care, legal și moral, ar trebui să aibă tocmai rolul de a proteja obiectele de patrimoniu, pe toate, fără criterii etnice, căci toți cei ce trăim în România, indiferent de etnie, contribuim la fondurile publice destinate protejării patrimoniului cultural.
Un exemplu de acțiune mai mult decât suspect este modul în care
Kelemen Hunor, fostul ministru al culturii din partea UDMR, consiliat de
Iosef Kovacs, director general al Institutului Național al
Patrimoniului, a ales să împartă fondurile publice destinate
reabilitării, prezervării sau consolidării monumentelor istorice din
țara noastră. Discriminarea este clară, iar la o simplă privire asupra documentului numit “Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice 2012″, aprobat de Kelemen Hunor la 06.02.2012, se poate observa că cele mai multe fonduri au mers către Harghita și Covasna, fiind direcționate, în mare parte, către reabilitarea unor biserici catolice, reformat sau unitariene.
Nu contestă nimeni că și aceste obiective aparțin patrimoniului național, că trebuie întreținute și protejate, dar, în contextul în care cetățile dacice din munții Orăștiei sau curțile domnești din Suceava și Curtea de Argeș nu au primit niciun leu, criteriile selecției sunt cel putțin discutabile, dacă nu chiar suspecte de rea-intenție.
Mare parte dintre obiectivele ce au primit fonduri importante nu sunt încadrate în clasa celor de importanță națională, în timp ce vestigiile de clasa A, unele chiar aflate și în patrimoniul UNESCO, zac în paragină.
În același timp, se poate oberva lesne studiind documentul de care noi amintim, fondurile alocate bisericilor de orice alt cult în afară de cel ortodox, din listă. Ele au primit, în medie, fonduri de peste 150.000-200.000 de lei. Prin comparație, bisericile ortodoxe din listă au primit fonduri, în medie, de câteva zeci de mii de lei. Suntem curioși care au fost criteriile ce au stat la baza deciziei de a aloca fonduri mai mari către bisericile unitariene, catolice reformate, evanghelice etc și fonduri mai puțin însemnate celor ortodoxe.
De asemenea, suntem curioși să aflăm cum de un județ întreg, cum ar fi Bacău, primește doar 100.000 lei pentru protejarea patrimoniului său, în timp ce Castelul Miko (actualmente Muzeul Secuiesc al Ciucului), de pildă, a primit, de la stat, peste 3.000.000 lei!!!, iar fostul Sediu al Scaunelor, azi Biblioteca Județeană Covasna, municipiul Sfântul Gheorghe, a primit 1.015.000 lei!!! Asta în contextul în care Sarmizegetusa Regia a primit 405.000 lei în șapte ani….
Împărțirea
fondurilor pe județe este mai mult decât relevantă în ceea ce privește
discriminarea pe care domnul Kelemen Hunor a manifestat-o în legătură cu
patrimoniul național. Mai amintim, în acest sens că, în timp ce curțile
domnești ale lui Ștefan și Basarab I au primit fonduri 0, conacele
grofilor maghiari, precum cele ale familiilor Apafy și Bolyai, au primit
bani publici pentru reabilitare. Și nu puțini.Mai amintim și faptul că, în județul Sălaj, cei aproximativ 1.660.000 lei alocați au fost împărțiți între trei biserici reformate. Mai amintim și că, în timp ce vestigiile antice dacice sau romane zac în paragină, reședința Episcopului Unitarian din Cluj Napoca a primit 507.500 lei pentru reabilitare.
Pentru a vă contura o imagine de ansamblu asupra modului în care Ministerul Culturii, sub conducerea lui Kelemen Hunor, a selectat direcțiile prioritate de acțiune, va vom prezenta mai jos câteva exemple de obiective culturalo-istorice alese de instituția amintită pe lista celor ce necesitau investiții urgente (termen discutabil), precum și situația investițiilor pe județe.
Covasna:
Biserica unitariană din satul Sancrai (CV-II-a-A-13263.01) – 355.000 lei – reabilitare
Biserica reformată din satul Ghidfalau (CV-II-a-A-13218) – 355.000 lei – reabilitare
Biserica reformată din satul Dobolii de Sus (CV-II-m-A-13209) – 355.000 lei – reabilitare
Ansamblul bisericii unitariane,sat / com. Chichis (CV-II-a-A-13188) – 355.000 lei – reabilitare
Ansamblul bisericii reformate, sat Calnic, com. Valea Crisului (CV-II-a-A-13159) – 355.000 lei – reabilitare
Ansamblul bisericii reformate, sat / com. Zăbala (CV-II-a-A-13328) -393.000 lei – reabilitare
Biserica reformata Bătanii Mari (CV-II-m-A-13134) -393.000 lei- reabilitare
Conac Mikes-Szentkereszty, sat / com. Zagon, (CV-II-m-A-13326.01) – 253.750 lei- refacere acoperis
Fostul Sediu al Scaunelor, azi Biblioteca Județeană Covasna, Municipiul Sfântul Gheorghe (CV-II-m-A-13094) – 1.015.000 lei- reabilitare
Ansamblul conacului Ferenczy-Boda, sat Filia (CV-II-a-A-13215) – 50.000 lei
Cetatea Ika sat / com. Cernat (CV-II-a-A-13163) – 410.000 lei – setaurare si consolidare
Ansamblul Bisericii romano-catolice Sf Mihail, sat/com. Lemnia (CV-II-a-A-13234) – 400.000 lei- reabilitare.
total județ Covasna : 5.521.644,69 lei
Harghita:
Biserica reformată DAIA,com. Ulies (HR-II-m-A-12811) – 251.500 lei – conservare,restaurare componente artistice
CASTELUL MIKO, Muzeul Secuiesc al Ciucului (HR-II-a-A-12726) – 3.061.180 lei!!!! – consolidare, restaurare
Ansamblul Bisericii unitariane Darjiu, com. Darjiu (HR-II-m-A-12813.01) – 1.015.000 lei – consolidare, restaurare
Ruinele Cetății Szekely Tamadt, municipiul Odorheiu Secuiesc (HR-II-m-A-12918) – 566.000 lei – consolidare,restaurare
Scoala generală Zold Peter, Siculeni, 1885 (HR-II-m-B-12977) – 304.500 lei – reabilitare
Ansamblul Bisericii romano-catolice Sf. Nicolae, municipiul Gheorghieni (HR-II-a-A-12836) – 151.500 lei – consolidare,restaurare
Ansamblul Bisericii romano-catolice Sf. Treime, municipiul Miercurea Ciuc (HR-II-a-a-12738) – 100.000 lei.
total judet Harghita: 5.649.668,00 lei
Mureș:
Biserica evanghelică fortificată, Saschiz (MS-II-a-A-15782) – 304.500 lei – consolidare restaurare turn clopotni_ă si instala_ii electrice ansamblu
Castelul Rhedey, Sângiorgiu de Pădure (MS-II-m-A-15792) – 304.500 lei – consolidare,restaurare
Ansamblul Bisericii Evanghelice sat Măgherus, com. Nades (MS-II-a-A-15718) – 100.000 lei
Castelul Mariaffi, sat / com. Sângeorzu de Mures (MS-II-m-B-15789) – 100.000 lei.
total judet Mures: 1.593.000,00 lei
Cluj:
Biserica romano-catolică 1498-1504, municipiul Turda (CJ-II-m-A-07800) – 355.250 lei – restaurare biserică – intervenții la subansamblurile de închidere și structurile acestora
Biserica Reformată sat / com. Mănăstireni (CJ-II-m-A-07706) – 355.250 lei – reabilitare
Biserica Reformată sat Văleni, com. Călătele (CJ-II-m-B-07807) – 253.750 lei – reabilitare
Biserica Reformată “Turda Veche”, str. Hasdeu Petriceicu Bogdan 1, Municipiul Turda (CJ-II-m-A-07793) – 355.250 lei – reabilitare
Biserica Reformată 1821-1859, Bd. 21 Decembrie 1989 41, Cluj-Napoca (CJ-II-m-B-07264) – 369.000 lei – restaurare
Resedinta Episcopului Unitarian bd. 21 Decembrie 1989 nr. 14, Cluj Napoca (CJ-II-m-B-07254) – 507.500 lei!!! – reabilitare
total județ Cluj : 2.706.617,45 lei
Situația pe județe:
Alba – 1.516.345,89 lei; Argeș – 704.479,84 lei; Arad – 555.250,00 lei; București – 1.236.298,93 lei; Bacău – 100.000,00 lei; Bihor- 706.750,00 lei; Bistrița – 1.022.858,68 lei; Brăila- 101.500,00 lei; Botoșani- 715.250,00 lei; Brașov – 2.028.021,76 lei; Buzău – 697.084,34 lei; Cluj – 2.706.617,45 lei; Călărași – 300.000,00 lei; Caraș-Severin – 591.056,00 lei; Constanța – 301.500,00 lei; Covasna : 5.521.644,69 lei; Dâmbovița – 1.346.806,51 lei; Dolj – 203.000,00 lei; Gorj - 931.930,89 lei; Giurgiu – 1.028.196,71 lei; Hunedoara – 738.525,00 lei; Harghita – 5.649.668,00 lei; Ilfov – 1.307.733,18 lei; Ialomița – 309.575,00 lei; Iași - 5.213.235,42 lei (Palatul Culturii Iași, Piața Palat 1, IS-II-m-A-03957.01 -3.160.000 lei); Mehedinți – 378.000,00 lei; Maramureș – 2.554.809,52 lei; Mureș: 1.593.000,00 lei; Neamț – 476.867,20 lei; Olt – 640.025,00 lei; Prahova – 1.540.552,47 lei; Sibiu – 1.515.457,07 lei – (10 biserici evanghelice și două castele ale grofilor maghiari, familiile Apafy și Bolyai ); Sălaj – 1.660.075,78 lei (toată suma a fost alocată pentru doar trei obiective, anume trei biserici reformate); Satu Mare – 761.250,00 lei; Suceava – 2.990.299,02 lei; Tulcea- 406.000,00 lei; Timiș – 1.471.125,85 lei; Teleorman - 201.500,00 lei; Vâlcea – 1.846.562,59 lei; Vrancea- 351.500,00 lei; Vaslui – 812.000,00 lei.
Monumente de categoria A ignorate total:
Dintre
monumentele de importanță maximă care, pe anul 2012, nu au primit
niciun ban pentru reabilitare sau restaurare, amintim: Ansamblul Curții
Domnești cu Biserica Domnească, Sf. Nicolae, sec. XIV – XVI Curtea de
Argeș AG-II-a-A-13647; Conac Rosetti Balș, sec XVII, Pribești,
VS-II-a-A-06870; cetățile antice Halmyris, Argamum, Dinogeția;
Cetățile Dacice din Munții Orăștiei: Sarmizegetusa Regia, sec I
a.Chr-sec II p.Chr, LPM – UNESCO, HD-I-m-A-03190.05 RPSEE; Forum
Sarmizegetusa Ulpia Traiana, sec II, HD-I-s-A-03205; Biserica AMD și Sf.
Gheorghe a fostei Mânăstiri Humor, LPM – UNESCO, SV-II-a-A-05570;
Curțile Domnești, sec. XIV – XVI, Suceava, SV-II-a-A-05471.Sarmizegetusa Regia, invesțiii de doar 405.000 lei în șapte ani
În intervalul 2004-2011, capitala Daciei lui Decebal a primit, de la stat, numai 405.000 lei, adică aproximativ suma primită de multe biserici reformate, unitariene sau catolice din Harghita și Covasna într-un singur an. Distribuția pe ani a fondurilor alocate capitalei dacilor s-a făcut după cum urmează: 2004 – 30.000 lei; 2005 – 40.000 lei; 2006 – 120.000 lei; 2007 – 70.000 lei; 2008 – 45.000 lei; 2009 – 20.000 lei; 2010 – 30.000 lei; 2011 – 50.000 lei.
Dupa cum am precizat mai sus, pentru anul în curs, Sarmizegetusa Regia nu a primit niciun ban din fondurile publice. Vă atașăm, în acest sens, la finalul articolului, un document pe care ni l-a pus la dispoziție domnul Dan Tănasă.
Considerații de final
Este mai mult decât evident că obiectele de patrimoniu ce aparțin antichității și evului mediu, creații ale dacilor, grecilor, romanilor sau românilor, sunt ignorate aproape complet, cu mici excepții, excepții care includ obiective de importanță secundară.
În acest ritm, ne putem aștepta ca, în câteva zeci de ani, tot ce înseamnă urme antice lăsate de strămoșii noștri să dispară. Același pericol există și în cazul bisericilor ortodoxe vechi, neimportante, se pare, pentru Ministerul Culturii.
Cine are interes să distrugă, sistematic și perseverent, trecutul antic și medieval al acestui popor? Cine oare are interes să submineze, atent și la fel de sistematic, spiritualitatea acestui popor? Ce ar trebui să facem noi, românii, când realizăm clar discriminarea manifestată de unii oficiali și ignoranța acestora vis-a-vis de obiecte de patrimoniu unice în lume, care nu primesc bani dintr-un singur motiv, anume că aparțin românilor și nu sunt creații ale celor ce s-au propășit pe aici de-a lungul timpului?
Ne mai întrebăm, mai mult decât pertinent, de ce nu s-au alocat fonduri substanțiale și obiectelor de patrimoniu ce aparțin culturilor altor minorități din România, în afară de cea maghiară? Milităm pentru protejarea tuturor obiectelor de patrimoniu, indiferent că ele sunt create de români, maghiari, slavi, turci, armeni, lipoveni, sași etc, atât timp cât ele sunt pe teritoriul nostru național. Moștenirea unei țări trebuie să aibă caracter multicultural, astfel încât fiecare componentă etnică a unui popor să se simtă respectată și susținută în a-și proteja monumentele.
Însă atunci când tocmai majoritatea este discriminată, în contextul în care această majoritate este cea mai veche pe aici, cu o continuitate de peste 2.000 de ani, lucrurile sunt îngrijorătoare.
Sau oare Sarmizegetusa nu a fost interesantă pentrul domnul Kelemen Hunor din simplul motiv că Attila nu a avut ocazia să-și adape calul în apa raului Sargetia, așa cum Decebal a făcut-o? Nu știu…doar mă întreb…
un articol de Valentin Roman
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu