AGITATIE MARE IN JURUL SARMIZEGETUSEI. SE FOLOSESTE TEHNOLOGIE DE VARF,
DAR SE PASTREAZA SECRETELE. ORASUL SECRET DE SUB SARMIZEGETUSA? BBC ŞI
DISCOVERY, SCANEAZĂ SARMIZEGETUSA ASCUNSĂ! MINISTRUL CULTURII, SE AGITA
SI EL. CE SA FIE TOTUSI?
Acest articol apartine blogului Romania
megalitica
In 1993,
Romania demara o ampla campanie de punere in valoare a cetatilor
dacicede la Gradistea. Un studiu multidisciplinar efectuat la fata
locului a pus in evidentafaptul ca sub ceea ce este acum decopertat
exista un urias ansamblu arhitectonic,un ansamblu militaro – civil
compact, cu mai multe nuclee, intins pe o suprafata de peste 200 de
kilometri
patrati.
Acest
oras ingropat este predacic si e foarte bogat in aur. Specialistii
romani au intocmit niste planuri de detaliu cu siturile subterane
nedecopertate, pe care le-au strans intr-un dosar trimis Ministerului
Culturii si Cultelor. O copie a planurilor a ajuns insa si la cautatorii
clandestini de comori, care au relatii puternice in zona clasei
politice.
Hotii stiu acum cu exactitate unde sa caute.
In mod
ciudat, posibilitatea ca vestigiile din Muntii Orastiei sa fie scoase de
pe lista UNESCO, merge mana in mana cu deja celebrul scandal al
bratarilor dacice. Dupa cum se stie,
ele au fost gasite in siturile de la Gradistea de catre hotii de comori
si scoase apoi clandestin din Romania. Au ajuns in Statele Unite, unde
un colectionar american de buna credinta a anuntat oficialitatile ca
aceste artefacte se comercializeaza pe piata neagra. Ulterior statul
roman a recuperat o parte din ele si a demarat o ancheta. In mod
uluitor,numele unor politicieni de calibru, precum Adrian Nastase si Dan
Iosif au fost asociate cu disparitia bratarilor. Cei doi au fost
banuiti ca ar fi intermediat traficarea in tara a doua tezaure sustrase
din situl arheologic Sarmizegetusa Regia,
respectiv 15 bratari dacice de aur.
Conform
unor informatii neoficiale, subsolul din zona Gradistei a fost sondat
din satelit de catre rusi pe la inceputul anilor ‘90. Rusii vorbeau
despre situri antice, dar si preistorice necunoscute inca in zona
Gradistei. Coroborand aceste date cu informatiile unor scriitori antici,
care spuneau ca dacii au taiat si au zidit muntii, Guvernul Romaniei a
cerut aflarea adevarului. Astfel, intre anii 1993 si 1999, in perimetrul
fortificatiilor dacice de la Gradistea s-au desfasurat cercetari pe mai
multe discipline, pentru realizarea unui studiu de ansamblu privind
zona arheologica. Cercetarile au fost demarate de Ministerul Lucrarilor
Publice, Ministerul Culturii si Ministerul Cercetarii. Ele aveau drept
scop delimitarea fizica a complexului de fortificatii prin alte metode
decat sapaturile arheologice, si chiar elaborarea unei strategii de
punere in valoare a constructiilor preistorice de la Gradistea.
Abia in
urma acestui studiu, care sa detalieze ce si unde trebuie sapat, urma sa
aiba loc decopertarea, restaurarea, conservarea siturilor si
transformarea zonei intr-o rezervatie arheologica nationala, punct
turistic de importanta deosebita, cu protectie armata din partea
jandarmeriei, care urma sa opreasca ofensiva jefuitorilor de comori.
Rezultatele, care nu au fost date oficial publicitatii, sunt uluitoare.
Fortificatiile nu reprezinta doar cetati disparate asezate pe culmile
muntilor, ci un ansamblu compact, o asezare militaro-civila montana, cu
mai multe nuclee, intinsa pe o suprafata de 200 de kilometri patrati.
Majoritatea vestigiilor sunt inca acoperite de pamant.
Din
comisia formata au facut parte specialisti pentru detectarea straturilor
de profunzime prin magnetometrie, specialisti in probleme hidrotehnice,
arheologi, ingineri constructori, arhitecti si specialisti in geodezie.
Ceea ce spuneau anticii s-a confirmat. Fortificatiile sunt deosebit de
complexe si sunt suprapuse, in multe locuri, pe asezari mai vechi.
Pentru a avea o imagine a modului in care s-a lucrat, dam exemplul
grupului format dintr-un geodez si un specialist in magnetometrie.
Geodezul, regretatul general de divizie Vasile Dragomir,
cauta zonele de relief care pareau transformate pentru utilitati
militare. Al doilea instala magnetometrele si trasa profilul subsolului
in zona indicata.
Magnetometrul
este un aparat care poate radiografia si pune in evidenta elementele
din subsol, la adancimea dorita de operator. In acest caz sondajul a
mers pana la o adancime de opt metri. Asa au fost descoperite
constructiile
scufundate in pamant, dar si incintele subterane care i-au uluit pe
cercetatori. Conform datelor din studiu, mega-asezarea regilor daci este
situata pe masivul Sureanu, munte care coboara catre est, nord si vest
in Podisul Transilvaniei, intre raurile Sebes si Strei.
„La
inceput ne-am intrebat cum a fost posibil ca timp de cinci ani dacii sa
poata tine piept asaltului unei
armate uriase, bine inzestrate, cum era cea a romanilor. Mai ales ca
era condusa de unul dintre cei mai buni strategi pe care i-a avut Roma
vreodata. Raspunsul l-am gasit la fata locului: folosirea eficienta a
terenului printr-un complex militaro-civil. Dacii au construit, in
primul rand, la poalele muntelui, in nord si vest, un zid de aparare
foarte lung, deoarece sistemul era cel mai vulnerabil in acea directie.
Ceva in genul zidului lui Hadrian din Scotia, lung de 170 de km. In
interior, fiecare inaltime a fost terasata de jos in sus. Fiecare
terasa, cu latimi diferite, era aparata de ziduri. Pe culmi au fost
construite una sau mai multe cetati fortificate, de diferite dimensiuni.
S-a mers pana acolo incat fiecare cvartal al unei aglomeratii urbane
mai mari era la randul lui aparat de un zid propriu. In studiu, eu
numesc «modul» fiecare aglomerare urbana. Modulul poate fi inteles si ca
un cartier mai mare, intins pe cateva hectare, al imensei
fortificatii. In acest fel, un modul era aparat de mai multe ziduri
dispuse concentric. Distantele de la o aglomerare urbana la alta sunt
mici, in general de cateva zeci de metri. Distantele cele mai mari de la
un nucleu fortificat la altul nu depasesc patru kilometri. Fiecare
aglomerare are locuintele si sanctuarele ei, asa cum apar si la
Sarmisegetuza Regia, cea cunoscuta pana acum. Intre aceste nuclee exista
insa numeroase terase amenajate cu urme de locuire stravechi, mai vechi
decat perioada dacica clasica. De asemenea, asezari civile se gasesc
peste tot pe vaile apelor dintre munti. Totul pe o suprafata de
aproximativ 200 de kilometri patrati. Intreaga zona este acoperita de un
paienjenis de drumuri antice construite foarte interesant. Intr-o zi am
stat mai bine de o jumatate de ora in ploaie pe un asemenea drum sa vad
ce se intampla. Apa curgea la dreapta si la stanga, dar nu si pe drum,
atat de bine este facut sistemul de drenaj de sub ele.
Singura bresa a sistemului de fortificatii a fost neglijarea laturii
sud-estice, considerandu-se ca panta abrupta a muntelui e un obstacol
natural suficient. Aceasta neglijenta a fost fatala dacilor. Imparatul
Traian a urcat cu trupele chiar pe acolo si a atacat apoi fortificatiile
de sus in jos“,
ne-a spus regretatul general de armata Vasile Dragomir.
Un oras
predacic subteran. Cea mai importanta descoperire din Muntii Orastiei o
reprezinta incintele subterane. In zona numita Vartoape, pe o suprafata
de aproximativ patru kilometri patrati exista 75 de gropi conice, de
diferite dimensiuni, unele cu diametre de pana la 70 de metri. Aparatele
au detectat foarte multe incinte paralelipipedice care comunica intre
ele precum camerele unei locuinte. Este vorba de incinte naturale
modificate de mana omului. Multe dintre ele comunica cu platoul de
deasupra prin drumuri antice. De la aceste incinte pleaca mai multe
tuneluri catre muntii din apropiere, unele partial prabusite. Unul merge
chiar catre sanctuarele din Sarmisegetuza Regia, unde, de asemenea, au
fost detectate cateva incinte subterane. In urma masuratorilor a
rezultat ca in zona Vartoape si in imediata apropiere se afla vestigiile
cele mai impresionante ale complexului, inclusiv
sanctuare,
constructii cu o vechime mult mai mare deca cele de la
Sarmisegetuza.Conform studiului itocmit, acest oras subteran si
constructiile de la suprafata, mult mai numeroase decat cele de la
Sarmisegetuza Regia, au constituit centrul fortificatiilor, cu alte
cuvinte centrul mega-orasului regilor daci, sau al cui va fi fost mai
inainte. Arheologii din zona au fost, si sunt, mai putin entuziasti in
legatura cu aceasta descoperire si mai retinuti in declaratii.
„Pe
Culmea Vartoapelor se afla o intinsa asezare dacica, iar culmea,
stancoasa, calcaroasa, e impanzita de mici grote care uneori iau aspectul
unor pesteri. Pe micile platouri de la gura catorva au fost descoperite
fragmente ceramice dacice“, sustine arheologul Ioan Glodariu, muzeograf
la muzeul din Deva. Acesta considera ca terasele si cetatile erau dens
populate pe vremea
dacilor. Mai mult, fiecare terasa locuita era aprovizionata cu apa,
atat locuintele, cat ai atelierele de fierarie, prin conducte care
captau izvoare de la distante apreciabile. Foarte interesant este faptul
ca aceste conducte de apa subterane aveau, din loc in loc, chiar
decantoare.
Hartile oficiale au ajuns la hotii de comori
Dosarul
cu planurile siturilor antice nedecopertate, gasite de echipa speciala
de cercetatori, a fost multiplicat in patru exemplare, care au fost
trimise la MLPAT, Institutul Pro Domus, Ministerul Culturii si UNESCO.
Alexandru Mironov a inclus cetatile pe listele UNESCO.Urma sa se
initieze o ampla campanie de sapaturi arheologice si sa se realizeze un
centru turistic exceptional. Programul a fost insa stopat, iar copii ale
dosarului cu hartile siturilor au ajuns la hotii de comori.
Astfel
reusesc acesti hoti sa mearga la punct ochit, punct lovit, pe un
teritoriu atat de mare. Singurul impediment in calea acestora este acum
UNESCO, care e cu ochii pe siturile de la Gradistea. De aceea se tot
lanseaza ideea, de origine romaneasca, cum ca cetatile vor fi
radiate din patrimoniul mondial.
„Nu
se scoate nici un obiect UNESCO de pe liste. Asta e o prostie. Sigur
cineva incearca sa vanda si Sarmisegetuza. Asta e singura explicatie“,
este de
parere Alexandru Mironov. Ramane insa o intrebare extrem de importanta:
cine le-a dat hotilor planurile secrete ale complexului si, implicit,
planurile comorilor de la Sarmisegetuza?
Din
analiza ulterioara a datelor a rezultat ca cea mai mare parte a acestei
asezari, uriasa pentru antichitate, a fost construita inainte de
perioada dacica. Mai mult, comorile cautate acum de hoti au fost
ingropate inainte de perioada clasica a civilizatiei dacice.
Lucru deductibil prin logica comuna: daca romanii cuceritori au strans
tot aurul gasit la fata locului, de ce se mai gasesc comori de ordinul
zecilor de kilograme in aceasta zona?
Sursa: marea enciclopedie a geto dacilor
Celebrul
post britanic de televiziune a folosit sateliţii şi o tehnologie numită
LIDAR cu care a scanat împrejurimile incintei sacre din capitala dacică.
Aşa a descoperit o echipă de la BBC în Sarmizegetusa Regia urme ale
construcţilor romane. Rezultatele suntspectaculoase, spun cei de la BBC,
dar preferă deocamdată să păstreze secretul asupra descoperirii lor.
Arheologii români vor primi o copie a hărţii obţinute astfel doar
după difuzarea documentarului, la sfârşitul verii.
Filmările
pentru coproducţia BBC – Discovery
Channel s-au derulat şi la Sarmizegetusa Regia, după ce indicii
interesante, ce rămân deocamdată secrete, le-au fost oferite
producătorilor de o scanare din satelit.
BBC
lucrează de anul trecut la acest proiect despre Imperiul Roman şi despre
cum tehnologia prin satelit îi ajută pe arheologi să descopere noi
situri arheologice romane. Filmările la documentar au început în martie
şi, de
cinci săptămâni, echipa BBC s-a plimbat de-a lungul fostului imperiu şi
a filmat în Italia, Tunisia, Iordania, iar, la final, a poposit în
Munţii Orăştiei, la Sarmizegetusa Regia, fosta capitală a dacilor,
cucerită de romani în urma a două războaie grele:
“BBC e
aici pentru că lucrăm la un documentar despre Imperiul Roman şi despre
cum tehnologia prin satelit ne ajută să descoperim noi situri
arheologice în tot imperiul. În România, şi în special, în această parte
a României, există o moştenire culturală foarte bogată şi suntem foarte
interesaţi să descoperim urmele romane”,
spune
Louise Bray, producătorul documentarului. Coproducţia BBC-Discovery va
avea 90 de minute şi este dedicată special
Imperiului Roman, o temă foarte bine primită de telespectatorii
posturilor. Proiectul a demarat în septembrie 2011, dar filmările
efective au început de-abia în luna martie. Munca de teren se
finalizează odată cu cadrele filmate sus, în Munţii Orăştiei, iar partea
interesantă apare în documentele la care deocamdată are acces doar
“staff-ul” documentarului. De altfel, membrii echipei au fost îndeajuns
de secretoşi pe toată durata vizitei lor şi au preferat să oprească
filmările de îndată de ziariştii români au ajuns în zonă.
Contractul
de confidenţialitate încheiat cu autorităţile şi arheologii români i-a
împiedicat şi pe aceştia să dea prea multe date despre materialul BBC,
dar entuziasmul specialiştilor care au fost alături de echipa de filmare
e relevant:
“Sigur că
acest documentar e foarte important pentru arheologi, pentru că această
colaborare cu BBC-ul nu înseamnă doar o colaborare cu o televiziune
superprofesionistă, care dă informaţie curată, care promovează în felul
acesta situl, dar ne oferă şansa să avem şi rezultatele investigaţiilor
făcute cu noua tehnică LIDAR privind situl de la Sarmizegetusa. Şi, din
punct de vedere ştiinţific, asta va fi un pas mare înainte”,
a declarat profesorul universitar Gelu Florea, coordonatorul şantierului arheologic de laSarmizegetusa Regia.
Cu laserul prin istorie
Producătoarea
documentarului, Louise Bray, este arheolog şi pasionată de istoria
veche. Pe teren, la cetăţile dacice, a însoţit-o chiar şeful de şantier
de pe sit, profesorul universitardr. Gelu Florea, cea mai autorizată
sursă în ceea ce priveşte Sarmizegetusa Regia. Toţi românii trebuie să
aştepte însă difuzarea
coproducţiei pentru detalii. Cert este că ziariştii britanici au
folosit sateliţii postului pentru a “scana” teritoriul fostului imperiu
în căutarea de situri care nu şi-au spus încă ultimul cuvânt. “Ceva” a
atras atenţia lor către Sarmizegetusa Regia şi nu către ruinele romane
de la Ulpia Traiana.
Louise
Bray, producătoarea documentarului, observă că bogăţia Munţilor Orăştiei
nu se rezumă la comorile arheologice, ci cuprinde atât natura, cât şi
oamenii.
Louise
Bray a decis să includă situl din Munţii Orăştiei în proiectul ei şi,
pentru a obţine detalii interesante asupra a ceea ce pământul ascunde în
zonă, a închiriat un avion pe care s-a montat echipamentul LIDAR – Light
Detection and
Ranging. “BBC foloseşte acum un tip de tehnologie numită LIDAR, în care
postul a investit sume importante, şi aceasta ne-a descoperit o nouă
imagine, o imagine foarte largă a pădurii care înconjoară acest sit.
Este o descoperire foarte interesantă, parte din ea se cunoştea
dinainte, este vorba despre o structură romană de apărare, credem noi,
dar nu suntem siguri 100%.
Descoperirea
este foarte importantă pentru că este pentru prima dată când această
structură poate fi observată integral, deci putem vedea marele plan al
cetăţii pentru prima dată”. Este tot ce a dezvăluit producătoarea
britanică despre descoperirea din sol apărută după ce tehnologia LIDAR a
“bombardat” solul sitului cu impulsuri luminoase, oferind o imagine
clară a ceea ce ascunde natura. Dacă echipa BBC a “decupat” din harta
obţinută
din satelit doar o structură romană, arheologii români cred că
tehnologia LIDAR le va aduce detalii si despre ruinele dacice: “Imediat
după difuzarea filmului, din august încolo, vom primi aceste hârtii.
Aşteptăm să vedem imaginile şi sunt convins că această nouă tehnică pune
în evidenţă tot felul de structuri care altminteri din fotografie
aeriană nu se văd. Trebuie să vă imaginaţi tot acest deal fără
vegetaţie, văzut de la înălţime, ceea ce din punctul nostru de vedere
spune foarte mult, mult mai mult decât ce se vede cu ochiul liber, de la
nivelul solului”, crede profesorul Gelu Florea. Doar din toamnă vom
şti, după ce arheologii români vor viziona imaginile, dacă descoperirea
BBC schimbă teoriile în ceea ce priveşte istoria capitalei dacice.
Promovare pentru patrimoniu
Louise Bray a ajuns în luna februarie pentru prima dată în România, în “recunoaştere”:
“Era
zăpadă multă şi atunci nu am reuşit să văd mare lucru, dar acum sunt
entuziasmată de ceea ce este aici. Această parte a României este
frumoasă, ne bucurăm de
clipele trăite, oamenii sunt superbi, arheologii sunt minunaţi, timpul –
uitaţi este o zi însorită perfectă, deci trăim un timp minunat şi
suntem mulţumiţi că am venit. Avem şi noi în UK o mulţime de monumente,
dar aici totul este inedit, situl şi natura. Noi nu mai avem nici lupi,
nici urşi şi nici suprafeţe atât de mari de asemenea pădure”,
spune producătoarea a cărei echipă a fost mereu însoţită în teren de un vânător cu puşca în spate.
“Echipa
de cercetare a vrut să includă Sarmizegetusa Regia în film şi nu ne pare
deloc rău. Am început să citim despre sit şi apoi am luat legătura cu
domnul Gelu Florea. Pentru acest program am filmat în alte trei ţări:
Imperiul Roman se întindea mai demult pe o suprafaţă unde acum sunt 16,
chiar mai multe ţări. Noi am ales doar patru ţări dintre acestea unde să
ne filmăm documentarul, am filmat în Tunisia, în Africa de Nord, am
filmat în Iordania şi, de asemenea, în Italia. România este a patra ţară
unde filmăm”.
Pe
directorul Parcului Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina (PNG),
Lucian Stratulat, adresa BBC l-a surprins: nici că se putea promovare
mai bună atât pentru monument, cât şi pentru întreaga zonă protejată:
“Când am văzut prima dată adresa de la BBC prin care ne cereau acceptul
să filmeze în cetăţi am rămas plăcuţi impresionaţi, pentru că nu ne-am
aşteptat ca parcul să fie promovat în acest fel, şi prin folosirea unei
tehnologii de vârf. Bineînţeles că
ne-am dat acceptul imediat, chiar am promis echipei de filmare că îi
vom sprijini cu tot ce se poate. Acest documentar înseamnă foarte mult
nu dar pentru cetăţile dacice, dar şi pentru Parcul Natural Grădiştea
Muncelului – Cioclovina. Vă daţi seama că prin realizarea acestui
documentar se realizează o conexiune între biodiversitate, tradiţie şi
istorie. Zona este încărcată de istorie, iar promovarea cetăţilor
implică promovarea parcului natural a cărui valoare este de necontestat.
Arheologii
români au spus demult că doar 3 la sută din vestigiile vechii capitale a
Daciei au fost până acum scoase la lumină, restul rămânând ascunse sub
pământ.
Tehnologia
specială folosită poate oferi şi specialiştilor
parcului date despre biodiversitatea din zonă”; în timp ce preşedintele
Consiliului Ştiinţific al PNG, cercetătorul Radu Stelian, care a
discutat minute bune cu englezii despre minunăţiile naturale din zonă,
crede:
“Pe lângă
siturile arheologice, până şi natura de aici, care e magnifică, are şi
ea valenţe de patrimoniu UNESCO. Europa descoperă că românii au şi ei
ceva interesant, că România are o cultură şi o civilizaţie veche”.
Vestea că
o televiune precum BBC filmează în cetate, a făcut turul sitului. Toţi
turiştii au tras de departe cu ochiul la echipa care se plimba şi filma
la pas în pădurea din jurul incintei sacre şi toţi au sperat că
documentarul va îmbunătăţi imaginea României în
lume.
Audienţă de milioane
Documentarul
va fi difuzat în luna august de BBC, apoi în septembrie de Discovery
SUA, aşa că zeci de milioane de oameni vor afla informaţii şi vor vedea
imagini din fosta capitală a Daciei, Sarmizegetusa Regia:
“Noi avem
o audienţă estimată de 30, până la 40 de milioane de oameni în întreaga
lume: în UK, America, Europa, Asia şi Australia, practic peste tot în
lume, deci e o ocazie minunată de a arăta lumii ce parte minunată a
României este aceasta şi să le dea de înţeles cât de importantă era
această lume în vremea romanilor”,
crede
Louise Bray. O lume despre care ştiu puţine până şi turiştii români – în
lipsa unei finanţări continue şi suficiente, la care se adaugă condiţii
de lucru primitive, arheologii au făcut puţine descoperiri, dar şi
datele publicate nu are cine să le expună turiştilor interesaţi în lipsa
unui ghidaj de specialitate în cetăţile dacice.
Câţi dintre români ştiu de exemplu că:
“Situl
de la Sarmizegetusa este foarte mare: ultima ridicare topografică pe
care am terminat-o toamna trecută, cu ajutorul profesorului Rus de la
Facultatea de Geografie din Cluj, ne arată un sit care are şase
kilometri lungime pe ax, peste 250
de terase antropogene, amenajate în antichitate, se întinde pe aproape
400 de hectare de teren plan, deci vă daţi seama că e mult şi de-abia
acum avem o dimensiune reală a tot ce s-a întâmplat aici în
antichitate”,spune
universitarul clujan, care aşteaptă cele 10 milioane de lei alocate
deocamdată pe hârtie de fostul Executiv: “Sumele alocate de Bucureşti ne
ajută foarte mult, este vorba de acel program multianual anunţat de
Ministerul Culturii şi care sperăm să-l putem pune în aplicare din
această vară cel târziu, pentru patru ani şi, dacă toate lucrurile merg
bine, vom lucra şi la Sarmizegetusa, dar şi în alte centre dacice din
zonă”.
Lipsei de
informaţie i se adaugă şi infrastructura deficitară,
pentru că drumurile numai trasee turistice nu par. Louise Bray a
caracterizat accesul către Sarmizegetusa Regia ca fiind “bumpy”:
“Drumul
către sit este plin de hârtoape şi este un pic peste mâna turiştilor să
vină aici. Au nevoie de o maşină 4×4, dar este un sit atât de frumos
încât cu certitudine aş face efortul să vin aici, dacă aş fi un turist
care ar vizita România şi în mod special aceasta parte a ţării. Este un
sit minunat, iar drumul n-ar trebui să-i impiedice pe oameni să vină”.
Englezii chiar glumesc – cu siguranţă, pe vremea romanilor, drumurile erau mai bune.
Tehnologia LIDAR
Light
Detection and Ranging (LIDAR) este o tehnică activă de teledetecţie cu
ajutorul căreiase pot obţine date de o acurateţe ridicată despre
topografia terenului, vegetaţie ori diverse structuri şi construcţii.
Potrivit specialiştilor, această tehnologie foloseşte trei sisteme de
bază – scanarea laser care măsoară distanţele cu precizie, plus
sistemul de poziţionare global (GPS) şi Inertial Measurement Unit (IMU)
pentru înregistrarea orientării. Tehnologia presupune folosirea de
calculatoare cu capacitate ridicată de stocare şi calcul. Cu ajutorul
scanării laser, sunt înregistrate diferenţele de timp dintre impulsurile
laser trimise din avionul ce efectuează zborul şi cele reflectate de
suprafaţa topografică. Un receptor GPS montat pe avionul care transportă
tehnologia înregistrează poziţia continuă a acestuia.
În teren,
este amplasată o staţie GPS pentru a corecta diferenţele, iar
traiectoria de zbor să fie înregistrată extrem de precis. Sistemul IMU
măsoară continuu înălţimea şi acceleraţia avionului. Datele despre
topografia terenului cu sistemul LIDAR se obţin prin recepţionarea
impulsurilor laser într-un anumit interval de lungime de undă,
cunoscut ca “banda infraroşu apropiat”.
Avantajul
tehnologiei LIDAR apare datorită fasciculului laser care penetrează
vegetaţia indiferent cât este de densă. Aceeaşi tehnologie a fost
folosită de arheologii care au descoperit oraşul maiaş Caracol – în
acest caz, oamenii de ştiinţă au apelat la LIDAR, adicăau folosit
semnale laser care au penetrat jungla şi au reflectat dinspre pământ o
imagine 3D a sitului Caracol, unul dintre cele mai mari oraşe din
istoria maiaşă. Au fost îndeajuns 10 ore de măsurători cu ajutorul
laserului, făcute în patru zile, pentru ca tehnologia să pună la
dispoziţia arheologilor o hartă mult mai detaliată decât ce obţinuseră
specialiştii după un sfert de secol de cercetări la sol. Folosită în
arheologie, tehnologia LIDAR arată exact mărimea sitului, limitele lui
şi
construcţiile în terase.
BBC şi Discovery scanează Sarmizegetusa ascunsă
By Laura Oană – 3 May, 2012
Ministrul
Culturii, Mircea Diaconu, a atras atenţia, vineri seara, 25 mai, într-o
conferinţă de presă, la Alba Iulia, că dacă nu se acţionează cu maximă
urgenţă,
cetăţile dacice riscă să fie scoase de pe lista UNESCO.
“Riscul
este foarte mare, dacă vin şi văd că nu am făcut nimic”, a declarat
ministrul Culturii, care a vizitat în cursul zilei de vineri
Sarmizegetusa Regia, despre care a spus că este“ştampila, sigiliul
naţiunii noastre”.
“Chestiunea
e gravă”, a afirmat Diaconu, care a adăugat că “arborii de acolo par
mai importanţi decât vestigiile”. “E de neînţeles lucrul acesta”, a
adăugat demnitarul.
“Cetăţile
dacice sunt protejate
UNESCO. Ce facem noi cu asta? Nimic. Şi dacă cumva vine un control
UNESCO? Pierdem statutul. Deci, dacă nu facem ceva cu urgenţă maximă,
pierdem statutul de protecţie UNESCO pentru cetăţile dacice”, a punctat
oficialul.
Diaconu
a criticat ‘’suprapunerea” de orgolii personale, nesfârşite, între
specialişti, administratori. ”Eterna problemă a României. Al cui e
locul, obiectul, cine e şeful, cine comandă aici. Unii zic că sunt ei,
alţii că-s ei”, a mai spus Diaconu, care a adăugat că trebuie ‘’sparte”
orgoliile.
Ministrul
a afirmat că vrea să-i pună la aceeaşi masă pe cei din administraţia
publică locală, de la Consiliul Judeţean Hunedoara, pe specialişti şi
Ministerul Culturii, până va fi
găsită o soluţie.”Lucrurile mi se par extrem de simple şi de rezolvat
imediat. Adică, să înceapă să lucreze toţi, fiecare pe meseria lui”, a
spus acesta. “Fiecare să facă ceva şi de maximă urgenţă”, a adăugat
Diaconu, care a apreciat că “e absolut dureros ce se întâmplă acolo”.
Ministrul a mai spus că va organiza peste două săptămâni şi jumătate o
conferinţă de presă la Sarmizegetusa Regia.
Oficialul
a precizat că sunt fonduri, fiindcă investiţiile sunt absolut minime.
“Investiţiile nu sunt mari, problema e a noastră – de organizare, de
coordonare”, a spus acesta.
“Noi,
ca stat, nu am făcut nimic, avându-le deja înscrise în UNESCO. (…).
Riscul este foarte mare dacă vin şi văd
că nu am făcut nimic. (…). Problema se pune exact aşa şi cu Brâncuşi.
Ziceau să aducem osemintele lui Brâncuşi acasă. Am zis întâi să-l
merităm pe Brâncuşi. Câtă vreme neglijăm total tot ce înseamnă ce a mai
rămas de la Brâncuşi, cele două bârne sub care s-a născut. Şi alea sunt
cumpărate de cineva. (…). Câtă vreme noi nu facem aici cultul Brâncuşi,
noi nu-l merităm pe Brâncuşi. Întâi să-l merităm şi după aceea promit,
mă zbat, mă duc, mă lupt, orice e legal de făcut ca să vină Brâncuşi
acasă”, a declarat Mircea Diaconu.
Nu comentez, dar ceva se intampla!
La noi romanii, orice este posibil!
Sper ca graba, sa nu strice treaba!
Sa urmarim cu atentie!
Sursa: Romania megalitica
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu