WE FEED THE  WORLD (2005)

sursa:http://fymaaa.blogspot.ro/

 Va prezentam astazi un documentar mai vechi despre un subiect pe care am mai batut moneda de foarte multe ori pana acum pe acest blog. Nu ratam nici aceasta ocazie de a va readuce in memorie aceste aspecte si din alta perspectiva, cu fiecare ocazie intalnita in cale (repetarea este mama invatarii):

 „Un film documentar extraordinar, cel mai bun pe care le-am vazut in ultimul an.
 Titlul filmului citeaza cu ironie sloganul We feed the world - "Noi hranim omenirea", al corporatiei multinationale Pioneer, specializata in producerea de seminte si cultivarea de plante modificate genetic.
 Un capitol al filmului este realizat in Romania, in zona Brailei, avandu-l ca si gazda pe directorul de productie al Pioneer Romania. "Pot spune ca la ora actuala in lume nu mai exista planta care sa nu contina organisme modificate genetic, sau cel putin nu mai suntem siguri".
 Un film cutremurator despre globalizarea agriculturii, despre foamete, care se dovedeste a fi de fapt genocid cunoscut si acceptat ca atare.
 Supraproductie agricola bazata pe OMG, excesul de productie nu este trimis pt hrana in tarile lumii a treia, unde este nevoie de el. Este trimis inapoi in tarile dezvoltate, unde este aruncat.
 Sau concureza la pret de dumping produsele locale, naturale, din tarile slab dezvoltate: UE subventioneaza cu peste 1 miliard de dolari zilnic productia interna de legume (cea mai mare concentrare de productie in acest domeniu fiind in serele din zona Almeria din sudul Spaniei), din care o buna parte este exportata la pret de dumping in tarile lumii a treia, distrugand productia locala. Astfel, de ex, in piata centrala din Dakar, capitala Senegalului (in vestul Africii), o cutie de legume prod.use in sudul Spaniei ajunge sa coste de trei ori mai putin decat acceeasi cantitate adusa la piata de producatorii locali de legume. Astfel, taranii locali, chiar daca ar lucra zilnic 18 ore, tot nu ar putea concura pretul de dumping al produselor UE; ca o consecinta, iau drumul bejeniei, riscandu-si viata pt a emigra clandestin in tarile din UE, pt a ajunge muncitor pe plantatiile din sudul Spaniei, sau gunoier in Paris, unde traiesc in conditii insalubre, fara normele elementare de igiena si confort.

 "De unde vin banii?" se intreaba directorul Pioneer Romania. "De la cei saraci, iar cei bogati nu vor sa lase sa le scape din mana acesti bani. Astfel merg lucrurile" conchide el.

 Despre distrugerea micilor producatori in toate domeniile agricole, de la pescuit, la legume, cereale, cresterea animalelor, si concentrarea productiei in mana catorva mari colosi din domeniu, avand ca urmare deteriorarea grava a calitatii alimentelor consumate ("peste cativa ani, copiii nostri nici nu vor mai stii care e gustul firesc al unei plante"), saracirea unei intregi paturi sociale - a taranilor, care sunt facuti dependenti prin diverse mijloace (de ex sunt fortati sa cumpere pt sadire seminte modificate genetic, care nu pot fi folosite si al doilea an, astfel ca taranul este fortat sa vina an de an sa cumpere la preturi crescande; se foloste la inceput "momeala" cu preturi subventionate de stat, care il fac pe taran sa le cumpere, fiind ieftine sau aproape gratis, dupa care in anul urmator, statul refuza sa mai subventioneze cumpararea de seminte, insa taranul este deja captiv al respectivei companii - in cazul de fata Pioneer, caci odata ce a semanat OMG-uri,  nu poate semana acum decat OMG; asa ca e nevoit sa cumpere din nou, altele, an de an -  asa cum arata filmul astfel s-a petrecut chiar si in Romania ; mult mai grava a fost situatia in India, unde sute de mii de tarani s-au sinucis datorita inselatoriei Monsanto) .

 "O companie este o companie, iar o companie nu are inima" - acelasi director. 

(de fapt corporatiile sunt persoane  psihopate conduse de sociopati dopati n.n.)

 100,000 oameni mor zilnic de foamete, iar la fiecare 5 secunde un copil sub 10 ani moare de foame.
 Anul acesta, 842 milioane de oameni  au devenit invalizi cronici ca urmare a malnutritiei, in conditiile in care, la nivelul productiei mondiale actuale de alimente, pot fi hraniti fara probleme 12 miliarde de oameni. Asta inseamna ca fiecare copil ce moare la cateva secunde de malnutritie, este de fapt ucis.”

SURSA: http://originar.blogspot.ro
 vezi filmul aici:
http://fymaaa.blogspot.ro/2013/03/noi-hranim-omenirea-7032013.html

Cum se poate lichida un popor

 

 

      „Pentru a lichida popoarele, se începe prin a le altera, prin a le sterge memoria. Le distrugi cartile, cultura, istoria si altcineva le scrie alte carti, le da o alta cultura, le inventeaza o noua istorie. Între timp poporul începe sa uite ceea ce este si ceea ce a fost, iar cei din jur îl vor uita si mai repede; limba nu va mai fi decât un simplu element de folclor care, mai devreme sau mai târziu, va muri de moarte naturala.” 

 (Milan Hubl, istoric ceh)

Top 10 alimente care ne seduc copiii. Cum ne păcălesc reclamele: chipsurile le afectează sistemul nervos, mezeluri -  cancer, iaurt cu fructe- diabet şi obezitate

sursa: adevarul.ro

Sucurile carbogazoase, mezelurile, iaurturile cu fructe, brânza topită, cerealele cu diferite arome sau dulciuri adăugate sunt doar câteva din alimentele care au ajuns să fie de bază în regimul alimentar al copiiilor noştri, dar care pot provoca afecţiuni pe termen lung sau chiar transformări metabolice dacă sunt consumate frecvent.

Nutriţioniştii sunt de părere că micuţii se află într-o grijă extrem de atentă doar pentru primele 12 luni, după care, în cele mai multe cazuri, mămicile se întorc la serviciu, alte persoane ocupându-se o bună parte din timp de copii. De regulă, bunici sau apropiaţi ai familiei, aceştia sunt mai permisivi cu alimentaţia micuţilor.

1. Mezelurile

Bucureşteanul Eduard Adamescu, de profesie nutriţionist, plasează mezelurile şi dulciurile în topul celor mai dăunătoare alimente date de părinţi copiilor.

„Mezelurile sunt făcute de multe ori din carne de calitate inferioară, aşa cum sunt crenvurştii sau parizerul. Cu toate acestea, modalitatea de prezentare şi reclama făcută îi deteremină pe micuţi să le prefere”, explică Adamescu.

De aceeaşi părere este şi Delia Chira din Cluj, medic specialist pediatru. ”Reclamele de la TV au în general ca personaje principale copii foarte drăguţi care îndeamnă la consum, părinţii administrându-le ca substituent al proteinelor de origine animal (recomandate la copii având în vedere procesul accentuat de creştere şi care se regasesc în carne, ou, ficat). Acestea au un conţinut uriaş de aditivi şi potenţiatori de gust. De exemplu, conţin foarte mulţi nitraţi si nitriţi de sodiu şi potasiu care, sub acţiunea proteinelor, se transformă în substanţe toxice ce cresc riscul de cancer gastric. Mai mult, în doze mari nitriţii blochează transportul oxigenului de către sânge, afectând oxigenarea celor mai importante organe, consumul frecvent de mezeluri putând cauza complicaţii respiratorii, mai frecvente la bebeluşi şi copiii mici. Excesul de fosfaţi are consecinţe negative asupra metabolismului fosfo-calcic, blocând fixarea calciului, un element deosebit de important având în vedere procesul accelerat de creştere din primii ani de viaţă”, a declarat Chira.

2. Chipsurile

Medicul nutriţionist ieşean Voichiţa Mogoş nu este radicală cu foarte popularele chipsuri, indicând totuşi că aromele nenaturale nu sunt bune pentru copii. „Sunt bune, dar toate aromele pe care le conţin sunt fabricate, nu au nimic natural. E clar că nişte chipsuri care au aromă de bacon afumat, nu sunt trecute prin bacon afumat. Poţi să faci nişte cartofi fripţi sau fierţi, cu nişte brânză. Chipsurile sunt organoleptic plăcute, dar contează mult cu ce se învaţă. Toţi copiii mănâncă chipsuri pentru că le consideră o recompensă, pentru că toată lumea le mănâncă, fiindcă nu e de bonton să vii cu pacheţelul de acasă, când toată lumea mănâncă chipsuri cu cola”, a explicat Voichiţa.

Nu de aceeaşi părere este însă şi nutriţionistul clujean Deli Chira. ”Chiar dacă au la bază cartoful, o legumă sănatoasă daca este consumată în cantităţi moderate şi corect preparată termic, sunt printre cele mai nocive produse de pe piaţă. Modul de preparare, în speţă prăjirea, este un proces “chimic”(de oxidare, hidrolizare şi polimerizare) ce duce la formarea unor cantităţi uriaşe de produşi toxici, în special acrilamida şi acroleina, substanţe considerate neurotoxice(afectează sistemul nervos) şi cancerigene. Toxicitatea acestora se manifestă şi asupra ficatului, pancreasului şi rinichilor; de asemenea prin prăjire se pierd o mare parte din proprietăţile nutriţionale ale cartofului şi, totodată creşte densitatea calorică. Astfel, daca 100g de cartofi fierţi aduc un aport caloric de 90Kcal, 100g de chipsuri aduc de peste 5 ori mai mult, în jur de 500kcal”, a explicat nutriţionistul.

Doctorul bucureştean Lygia Alexandrescu susţine aceeaşi punct de vedere al colegei ei din Cluj, punctând că ea recomandă părinţilor să nu le dea copiilor alimente prăjiite, în special cartofi.

3. Piureurile din fructe / legume la borcan

„Un produs ambalat, care are un termen de valabilitate destul de mare nu este natural. Cu aceste piureuri au fost multe dispute. Eu nu le recomand. Astfel de piureuri se pot face uşor în casă din legume şi fructe proaspete“, a explicat medicul braşovean Valentina Mirela Voicu.

De aceeaşi părere este şi colega ei ieşeancă. Medicul nutriţionist Voichiţa Mogoş susţine că părinţii trebuie să înveţe să facă fructe sau legume pasate şi nu conserve. „Orice ţine de fructe şi legume, ideal ar fi să fie fabricate în casă. Dacă ele conţin conservanţi ar trebui să scrie pe pe ambalaj. Eu manifest o oarecare reţinere faţă de ideea că nu există niciun fel de conservant în ele. Bine, pot fi pasteurizate, caz în care sunt ingerabile o anumită perioadă de timp. Copiii noştri trebuie educaţi să mănânce legume naturale”, crede doctorul Mogoş.

Cu toatea astea, ele pot fi o soluţie temporară, este de părere medicul Delia Chira. „Ele constituie o alternativă pentru concedii, vizite, etc. însă nu ar trebui să se regăsească zilnic în alimentaţia bebeluşilor. Chiar dacă unele firme ne asigură că ingredientele sunt organice (există şi certificarea Uniunii Europene în acest sens), vorbim de un proces industrial, la care se adaugă pasteurizarea, cea care explică durata mare de valabilitate a unui astfel de produs”, a declarat Chira.

4. Sucurile naturale

”Chiar daca conţinutul de suc natural depăşeşte în unele sortimente 50-70%, este un suc tratat termic, care şi-a pierdut mult din proprietăţile nutriţionale (vitamine, minerale, fibre, antioxidanţi). Frecvent sunt adăugaţi coloranţi, acidifianţi, rolul ultimilor în apariţia cariilor dentare fiind binecunoscut”, este de părere medicul clujean Delia Chira.

”Singurul suc natural este cel pe care îl stoarcem noi acasă din fructe“, a spus medicul braşovean nutriţionist Valentina Mirela Voicu.

De aceeaşi părere este şi medicul ieşean, care a explicat cu umor: „era o glumă a unui coleg care spunea că vin copiii galbeni la Urgenţe, cu părinţi care cred că au icter, pentru că beau prea mult Tedi. Sucul acesta are un colorant, caroten, este supradozat în caroten, are mai mult decât sucul obişnuit de morcovi. Cel mai bine este să fie făcut suc de morcovi în casă”, a declarat Voichiţa Mogoş.

5. Iaurturile cu fructe

Foarte promovat în marketing românesc, iaurtul cu fructe nu este recomandat de nutriţionişti. ” Iaurtul este un produs de bază care ar trebui să se regăsească zilnic atât în alimentaţia copiilor cât şi a adulţilor. Este vorba însă de iaurtul pur, nu de cel care are adăugate fructe, fructe a căror valoare biologică este net inferioară faţă de fructele proaspete pe care le putem adauga în iaurtul natural. Mai mult, conţinutul de zahăr este uneori nepermis de mare, mai ales dacă vorbim de iaurturile “dedicate” copiilor care ar trebui lipsite de zahăr şi îndulcitori. Conţin amidon modificat, coloranţi, aditivi, acidifianţi (frecvent citrat de sodium), substanţe care nu aduc niciun beneficiu sanătăţii”, a explicat medicul Delia Chira, din Cluj.  

”Iaurturile cu fructe au conservanţi, coloranţi şi foate mult zahăr. Putem adăuga fructe proapete în iaurturile simple şi este mult mai sănătos pentru copii”, este de părere medicul braşovean Valentina Mirela Voicu.

6. Cornurile cu ciocolata / vanilie şi alte produse de patiserie ambalate

Alimente foarte des întâlnite în alimentaţia copiilor, ele sunt frecvent folosite pe post de recompense astfel încat copilaşii le asociaza cu ceva “preţios” pentru care trebuie să lupte, sunt de părere specialiştii.

”Gustarile se recomanda a fi compuse din fructe şi/sau iaurt natural, nicidecum prăjiturele sau cornurile cu diverse creme, arome. În aceeaşi categorie aş menţiona produsele de patiserie care au la bază grăsimi hidrogenate (nesaturate) ce le conferă o durată mai mare de valabilitate precum şi un aspect pufos, apetisant. Consumul pe termen lung al acestor grăsimi, care cresc fracţiunea LDL a colesterolului (fracţiunea “periculoasă”), constă în creşterea riscului de boli cerebro-vasculare, cardiace, dislipidemii, obezitate,diabet zaharat”, a explicat medicul specialist clujean Delia Chira, pentru adevarul.ro.

Dulciurile sub orice formă şi cornurile cu ciocolată sunt departe de a fi un desert sănătos. „Toate au zahăr foarte mult, conservanţi şi E-uri. Au multă cacao care pentru copii este un energizant şi îi agită. Chiar dacă pe copii îi încântă nu au niciun fel de aport nutriţional. Ocazional copilul poate mânca o ciocolată, dar este de preferat să nu fie singura sursă de dulciuri şi să o mănânce foarte des. Dulciurile pot fi înlocuite cu fructe, legume şi prăjituri făcute în casă fără conservanţi şi la care putem controla cantitatea de zahăr”, este de părere medicul nutriţionist braşovean Valentina Mirela Voicu.

7. Bomboane / jeleuri / gume de mestecat / caramele

Atât de populare în rândul celor mici şi totuşi atât de periculoase, nutriţioniştii avertizează de pericolul la care îşi expun copiii atunci când le dau dulciuri frecvent. Potrivit specialiştilor, acestea conţin ca ingredient de bază zahărul, la care se adaugă binecunoscuţii aditivi, coloranţi, potenţiatori de aromă.

”Consumul de dulciuri în general determină o stare de bine, însă consecinţele asupra organismului sunt devastatoare, pancreasul fiind suprasolicitat să producă o cantitate suplimentară de insulină pentru a “procesa” excesul de zaharuri. Pe lângă faptul că nu aduc substanţe folositoare organismului, mai contribuie în plus şi la pierderea celor utile: calciu, fier, magneziu, crom, vitamine(grupul B, C,etc). Riscul de obezitate, boli cardio-vasculare, diabet zaharat, dar şi problemele dentare  asociate ar trebui să sensibilizeze părinţii şi bunicii atunci când aleg să ofere astfel de produse copiilor”, atenţionează medicul specialist clujean Delia Chira.

Pentru desert, medicul bucureştean Lyigia Alexandrescu recomandă prăjitura de casă şi fructele confiate, însă atenţie pentru că şi acestea trebuie spălate foarte bine, pentru că pot fi o sursă de heptatita A.

“Toate îngraşă. Ar fi mult mai bine, nemaipomenit, să-i dai copilului la şcoală un măr tăiat în patru. Dacă chiar vrea să mestece ceva într-o pauză să mestece un măr bun, verde, care crănţăne şi care şi curăţă dinţii, mai bine decât Orbit. Sau un morcov, e grozav să-i înveţi pe copii să mănânce morcov”, explică medicul nutriţionist ieşean Voichiţa Mogoş.

8. Cerealele îmbogăţite cu zaharuri, arome, coloranţi şi alţi aditivi

Specialiştii fac o diferenţiere clară între cerealele neprocesate(integrale) şi cele îmbogăţite cu zaharuri, arome, coloranţi şi alţi aditivi. Cerealele în sine reprezintă o componentă alimentară importantă în nutriţia copiilor şi a adulţilor deopotrivă. Daca cele neprocesate furnizează un aport corespunzător de carbohidraţi şi fibre, cele din ultima categorie se detaşează prin conţinutul uriaş în zaharuri care duce la modificarea indicelui glicemic cu suprasolicitarea pancreasului.

”Chiar dacă sunt îmbogăţite cu vitamine şi minerale, valoarea biologică a acestora este redusă, fiind produşi de sinteză, net inferiori vitaminelor şi mineralelor care se regăsesc în stare pură în fructe, legume,etc. O alternativă sănătosă o reprezintă fulgii de ovăz, orz, meiul, etc eventual combinate cu fructe şi/ sau seminţe”, e explicat medicul specialist clujean Delia Chira.

„Toate aceste produse sunt adevărate bombe calorice. Trebuie alese cereale simple şi ocazional cele cu fructe uscate”, este de părere medicul braşovean Valentina Mirela Voicu.

”Cerealele sunt un aliment a cărui consum ar trebui încurajat, subvenţionat, din raţiuni ce ţin de profilaxia de tulburări de tranzit, a constipaţiilor cronice şi pentru sursa de energie matinală, cu glucide cu eliberare lentă”, a declarat medicul nutriţionist ieşean Voichiţa Mogoş.       

9. Sucurile de doză

Lucru cunoscut, dar ignorat de cei mai mulţi consumatori, sucurile carbogazoase sunt printre cele mai nocive datorită, în primul rând, conţinutului mare de zaharuri dar şi a aditivilor şi diferitelor arome pe care le conţin. Specialiştii nu acceptă nici varianta “light” a sucurilor la cutie, mai ales în cazul copiilor, aceasta nefiind cu nimic mai sănătoasă decât varianta clasică.

”Consecinţele consumului pe termen lung sunt diverse, începând de la probleme legate de greutate (suprapondere, obezitate) până la deficite vitaminice şi minerale (în special deficit de calciu cu scăderea consecutivă a densităţii osoase) şi bineînţeles favorizarea problemelor dentare atât din cauza excesului de zahăr cât şi a acidifianţilor folosiţi”, excplică medicul specialist clujean Delia Chira.

Chira vorbeşte însă şi de un risc mai puţi cunoscut, pe care îl reprezintă Aluminiul. ”Dincolo de efectele nocive ale sucurilor din aceste ambalaje se mai adaugă şi efectele toxice ale aluminiului, aluminiu care se regăseşte şi în alte ambalaje (cutii, casserole, folia alimentara etc.). Aluminiul se găseşte şi în aditivii alimentari (E-urile, în special E-173, E-520, E-521,E-522,E-523, E-559 ) şi în compoziţia fructelor şi legumelor confiate, dar şi a unora dintre dulciuri (bomboane în special). Sunt chiar medicamente care au în compoziţia lor aluminiu (ex: antiacidele). În doze mai mari decât cele permise, aluminiul are efecte toxice asupra sistemului nervos, interferă cu transportul fierului şi determină demineralizarea oaselor”, a mai spus Delia Chira.

Medicul ieşean este mai puţin drastic în aprecieri. „S-a vorbit mult timp despre instalaţiile de aluminiu, dar nu este nimic dovedit. În ceea ce mă priveşte, eu cred că sucurile trebuie preparate în casă şi atunci nu trebuie să-ţi mai faci niciun fel de probleme, nici măcar din cauza aluminiului”, crede Voichiţa Mogoş.

10. Ceaiurile răcoritoare

Nutriţioniştii sunt de părere că ceaiurile de acest tiop sunt mai degrabă încadrabile în categoria sucurilor şi. „Beneficiile acestora pentru sănatate sunt zero, aportul de calorii “goale” fiind însă unul semnificativ. Se consumă preponderant vara şi alternativă pentru hidratare insa de multe ori efectul este cel invers, datorită conţinutului mare de zaharuri”, a declarat medicul clujean Delia Chira.

„Teobromina din ceai este un excitant al sistemului nervos central. Teobromina, mai mult decât cofeina, te scoală şi din morţi”, spune medicul nutriţionist ieşean Voichiţa Mogoş.

Sfaturile medicilor

Specialiştii în creşterea copilului sunt categorici: alimentele din Top 10 ar trebui complet excluse din alimentaţia celor mici. Liliana Tudose, manager BB Center din Constanţa, le numeşte „alimente colorate“, pentru ambalajul lor creat să ia ochii. „Aceste alimente sunt cele mai toxice. Gustul lor dulce este înşelător şi atrage deoarece eliberează endorfinele, acele molecule ale fericirii“, avertizează specialistul.

Din experienţa sa, mămicile moderne au devenit foarte informate pe acest subiect de alimentaţie corectă. „Informaţia există, lipseşte perseverenţa. Borcănaşele cu preparate încep să-şi facă loc în alimentaţia copilului, din cauza lipsei de timp a părinţilor. Iar aceasta nu trebuie să devină un obicei. Este valabil şi pentru cei mari, pentru că dacă părintele nu îşi respectă regimul alimentar, copiii se pierd şi ajung să mănânce la fast-food“, explică Liliana Tudose.

„Gustul copilului trebuie impus prin oferirea unui model, al părintelui. Atunci când îi spunem că trebuie să mănânce legume, noi înşişi trebuie să avem în farfurie legume. La dulciuri trebuie să îi oferim alternativa: prăjituri de casă. În afara protecţiei pe care i-o asigurăm se crează şi o atmosferă specială. Mama îl cheamă pe copil în ajutor la pregătirea acelei prăjituri, gătesc împreună. Garantat acea gogoaşă simplă sau clătită pe care o facem va avea pentru el gust mai bun decât orice aliment colorat“, arată Liliana Tudose, ea însăşi mamă a 3 copii.

„Marea problemă cu majoritatea produselor este conţinutul crescut în zahăr, aproape toate, şi grăsimi, în principal la chipsuri, patiseriile ambalate sau îngheţate. Chipsurile, cornurile cu ciocolată sau cerealele cu arome, fiind şi făinoase rafinate, au zaharuri în plus. Problema e că aceste zaharuri se absorb rapid, determină descărcări mari de insulină, întreţinând mai apoi hipoglicemii care dau iar poftă de dulce - zahărul acţionează astfel ca un drog veritabil: pe măsură ce mănânci, îţi vine să mănânci tot mai mult”, a explicat doctorul Carmen Vizman, din Timişoara.

„ În plus, descărcările brutale de insulină determină insulino-rezistenţa, care duce la obezitate şi, în timp poate duce la diabet zaharat de tip II. Din păcate crescând incidenţa obezităţii la copii, a scăzut mult şi vârsta la care apare această boală, care înainte era cunoscută ca «diabetul adulţilor», acum apare la vârste tot mai tinere”, a mai spus nutriţionistul timişorean.

Medicul recomandă multă anteţie părinţilor în ceea ce priveşte alimentele bogate în zahăr. „Consumul crescut din aceste alimente aduce şi un aport caloric foarte crescut, ducând la obezitate, cu atât mai mult cu cât copiii devin tot mai sedentari. Ca principiu, toate alimentele care conţin zahăr sau sunt cereale super-rafinate, conţin conservanţi, coloranţi artificiali, ar trebui scoase din alimentaţia copiilor”, este de părere doctorul Carmen Vizman.

La acest material au contribuit: Remus Florescu, Simona Suciu, Bogdan Păvăloi, Cezar Pădurariu, Sînziana Ionescu, Vali Silaghi

Istoria pe care nu o vom uita niciodată: lista turnătorilor şi securiştilor României. Totul despre fostele Structuri ale Securităţii comuniste

 sursa:Adevarul

Fostul dictator, Nicolae Ceauşescu, este cel care a dispus, în 1967, înfiinţarea Departamentului Securităţii Statului FOTO Adevărul

Securitatea a fost mereu agentul care a suflat în ceafa celor care nu au împărtăşit valorile comuniste. adevarul.ro vă propune o călătorie în lumea serviciului care a terorizat o ţară, dar şi o punere în pagină a celor care nu au ezitat să colaboreze cu el.

ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ

• Securiştii şi turnătorii Sălajului: Nume sonore de pe

Departamentul Securităţii Statului al Ministerului Afacerilor Interne a fost denumirea oficială a serviciului de informaţii din România din perioada comunistă, cunoscut însă unanim sub numele de Securitatea.

Securitatea a început să acţioneze după 23 august 1944, atunci când Ministerul Afacerilor Interne a fost infiltrat puternic de comunişti. Instituţia a fost creată de SMERŞ, o divizie a NKVD (serviciul sovietic de informaţii) şi avea misiunea de a înlocui serviciile secrete din ţările ocupate de URSS cu structuri de tip sovietic.

Unitatea SMERŞ din România se numea Brigada Mobilă şi a fost condusă de colonelul NKVD Boris Grunberg alias Alexandru Nicolski.

Şeful Securităţii avea rang de ministru în cadrul Consiliului de Miniştri, fiind secondat de doi directori adjuncţi cu rangul de secretari de stat. Directorul şi cei doi adjuncţi erau toţi trei ofiţeri sovietici ai MGB, succesoarea NKVD.

În decretul 221, se subliniază rolul Securităţii, acela de ”a apăra cuceririle democratice şi de a asigura securitatea Republicii Populare Române împotriva uneltirilor duşmanilor interni şi externi”.

Până în 1956, Securitatea nu a avut atribuţii legate de deţinuţii politici din închisori şi lagărele de muncă, cu excepţia supravegherii contrainformative a ofiţerilor, subofiţerilor şi trupelor, care îndeplineau serviciul acolo. Acest lucru însă, nu absolvă instituţia de crimele regimului comunist, mai mult decât atât, Securitatea a fost principala sursă de informaţii care au dus la închiderea ”duşmanilor poporului” în puşcării şi lagăre.

Pasiunea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru strategia stalinistă nu avea să apună nici după anul 1953, când Stalin a murit. Conducătorul român a iniţiat o campanie de epurări după model stalinist, în urma căreia a eliminat pericolul unor duşmani din interiorul partidului.   

1958, Securitatea însemna: 5.633 ofiţeri, 4.108 sergenţi reangajaţi, 1.416 angajaţi civil şi 46.028 militari în termen, adică 57.185 persoane

Epurările lui Dej au vizat inclusiv efectivele Securităţii, care, între anii 1960-1965 au fost ”curăţate” de ofiţeri impuşi de Moscova.

Ceauşescu şi noi schimbări

Venirea lui Nicolae Ceauşescu în fruntea Partidului Comunist Român a adus cu sine şi o nouă reformă. Astfel, din 22 iulie 1967 a fost înfiinţat Departamentul Securităţii Statului (DSS), condus de Consiliul Securităţii Statului (CSS), având în frunte un preşedinte cu rang de ministru.

La 4 aprilie 1968, Consiliul Securităţii Statului devine organ independent de Ministerul de Interne, pentru ca, la 9 aprilie 1972, să reintre în cadrul Ministerului de Interne.

Acesta este momentul istoric prin care Departamentul Securităţii Statului a fost reorganizat în şase direcţii principale (informaţii interne, contrainformaţii economice, contraspionaj, contrainformaţii militare, securitate şi gardă şi cercetări penale).

Avea să fie ultima reorganizare a Securităţii de dinainte de 30 decembrie 1989, atunci când Frontul Salvării Naţionale a hotărât desfiinţarea Departamentului Securităţii Statului. 

Structura organizatorică a Departamentul Securităţii Statului din cadrul 1989

• Direcţia I - Informaţii Interne
• Direcţia a-II-a - Contraspionaj Economic
• Direcţia a-III-a - Contrainformaţii
• Direcţia a-IV-a - Contraspionaj militar
• Direcţia a-V-a - Securitate şi Gardă
• Direcţia a-VI-a - Anchete Penale

Opt unităţi speciale:

• Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă (U.S.L.A.)
• Unitatea Specială F - Filaj
• Serviciul de Protejare a Secretelor de Stat
• Serviciul Independent pentru Comerţ Exterior
• Centrul de Informatică şi Documentare
• Serviciul D - Dezinformare
• Serviciul Independent Secretariat-Juridic
• Serviciul Independent Învăţământ-Mobilizare.

Lista turnătorilor de ”primă mână” din România

Dan Voiculescu - nume de cod "Felix" şi "Mircea"

Unul dintre cele mai sonore nume din România care se găsesc pe listele CNSAS-uui este fără doar şi poate cel al lui Dan Voiculescu. Curtea de Apel Bucureşti a respins, pe 13 februarie, cererea de revizuire făcută de acesta în dosarul din care reiese că preşedintele fondator al Partidului Conservator a colaborat cu Securitatea. Fostul senator avea o decizie irevocabilă în acest sens încă din 2011, dată de instanţa supremă. În acest context, el a făcut o cerere de revizuire, dar demersul său a fost respins. Legea spune că Voiculescu nu mai poate recurge la nicio cale de atac.

Potrivit CNSAS, Voiculescu a fost recrutat, prima dată, ca informator de Securitate comunistă, în februarie 1970, primind numele conspirativ "Mircea". Acesta "a relatat verbal despre contactele şi schimburile de pachete între sportivi români şi cei străini, cu prilejul campionatelor de box din 1969, despre schimburile de valută" şi apoi, în Republica Socialistă Cehoslovacia, unde a însoţit ca translator echipele româneşti de hochei pe gheaţă.

Ducu Bertzi - numele conspirativ "Victoria"

Lumea muzicală se cutremura în urmă cu mai puţin de un an, în luna mai, când instituţia care analizează arhivele securităţii comuniste oficializa dosarul din care reiese că artistul de muzică folk a colaborat şi el cu Securitatea.

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) îşi motiva atunci verdictul prin faptul că artistul nu s-a opus solicitării de la acea vreme de a-şi pune garsoniera în care locuia la dispoziţia acestora. Astfel, CAB arată că Bertzi a fost recrutat pe 28 aprilie 1988 de Securitatea Municipiului Bucureşti, în calitate de gazdă a unei case de întâlniri având numele conspirativ "Victoria".

Paula Iacob - nume de cod "Gabriela" şi "Ioana"

Paradoxal sau nu, nici avocaţii de prim rang de astăzi nu par să fi fost cu mult diferiţi de ”colegii de turnătorie”, de ieri. Un foarte bun exemplu este deja celebra doamnă avocat Paula Iacob. Avocata lui Nicu Ceauşescu, dar şi a multor altor personaje controversate din prezent, Iacob a colaborat cu Securitatea sub numele de cod „Gabriela“ şi „Ioana”.

Decizia definitivă de pe 13 iunie 2012 a Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) confirmă ce au motivat magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, cu un an înainte. Aceştia motivau în 2011 că prin notele informative date, Paula Iacob ar fi îngrădit dreptul la liberă exprimare, dar şi dreptul la viaţa privată al mai multor persoane, printre care şi rude apropiate ale avocatei.

Sorin Roşca Stănescu - nume de cod "H15" şi "Deleanu"

Fostul director al ziarului Ziua şi unul dintre jurnaliştii români cunoscuţi de marele public, a colaborat şi el cu Securitatea. Cu toate astea însă, ziaristul a recunoscut în mod public acest lucru, dar şi faptul că îi pare rău că a făcut-o. "M-am autopropus pentru a colabora cu Securitatea prin 1973. La sfârşitul facultăţii m-am împrietenit cu un tânăr care era unul dintre liderii organizaţiei palestiniene din România. De la acesta am aflat că urma să pună la cale într-o altă ţară un atentat terorist [...] M-am întâlnit cu ofiţerul de la brigada antiteroristă şi aşa mi s-a propus să colaborez şi pe viitor”, declara jurnalistul în cadrul unei emisiuni, în 2006.

Directorul ”Ziua” spunea atunci că crezut că face un lucru bun şi că-şi serveşte ţara. Abia ulterior, după ce a văzut colaborarea Securităţii cu cel mai temut terorist internaţional, Carlos Şacalul, şi-a dat seama că a făcut un lucru rău.

Am acceptat si am semnat un angajament avand doua nume conspirative. Am avut succesiv numele de cod H15 si Deleanu. Am primit si bani, dar ca decont pentru deplasarile facute", si-a descris Sorin Rosca Stanescu inceputurile colaborarii sale cu Securitatea.

Alex Mihai Stoenescu - nume de cod "Adrian Gavrilescu"

Istoricul Alex Mihai Stoenescu şi fostul prim-vicepreşedinte al Partidului Noua Generaţie al lui George Becali, a fost declarat colaborator al Securităţii de către Curtea de Apel Bucureşti pe 27 septembrie 2012. Decizia poate fi contestată la instanţa supremă. Colegiul CNSAS i-a audiat în 2006 pe Alex Mihai Stoenescu şi pe Doru Braia, în calitate de formatori de opinie. CNSAS deţinea la acea vreme informaţii cum că cei doi ar fi avut legături cu fosta Securitate.

Acesta a depus însă recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, termenul de judecată fiind pe 14 octombrie 2014.

Gheorghe Nichita, primarul Iaşiului - nume de cod "MIhai"

Primarul Iaşului apare în scriptele CNSAS în perioada 1978-1983. Conform unei adeverinţe emise de CNSAS, primarul ieşean a fost recrutat în tinereţe pentru supravegherea studenţilor români de la Facultatea de Hidrotehnică din Bucureşti. Verdictul CNSAS a venit ca urmare a unei sesizări depuse în mai 2008.

Vasile Arhire (fost director TVR Iaşi) - nume de cod ”Dan”

 

 

Lucian Vasiliu

 

 

 

Vasile Eţcu - nume de cod „Ivănescu“

Tot în 2009, CNSAS a confirmat la pachet alte trei personalităţi ale Iaşiului cu dosare de colaborare la fosta Securitate. Este vorba despre fostul director al Muzeului Literaturii Române, scriitorul Lucian Vasiliu, de fostul subprefect al Iaşiului, Vasile Eţcu, şi de fostul director, până de curând, al TVR Iaşi, Vasile Arhire.

Adeverinţele făcute publice în 2009 de CNSAS stabilesc că cei trei au dosare, dar că nu pot fi acuzaţi că au fost colaboratori ai Securităţii.

Vasiliu a afirmat atunci că publicarea documentului este o intoxicare, iar cei care au făcut acest lucru sunt iresponsabili. „Eu l-am solicitat din 2005 să-mi spună dacă am sau nu dosar la Securitate, iar din mai, acelaşi an, nu am mai primit niciun semn de la ei“, a spus Lucian Vasiliu.

Petre Ciubotariu - nume de cod „Spirache“

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au constatat în 2010 că Petru Ciobtariu, judecător la Curtea de Apel Iaşi, a fost colaborator al Securităţii. CNSAS a susţinut în acţiunea depusă la instanţă că judecătorul a fost în perioada 1982-1984 colaborator, în 1984-1989 informator şi persoană de sprijin în 1989.

Judecătorul Petru Ciubotariu: „Este problema mea ce voi face. Nu mai discutăm acest aspect“, a replicat  magistratul ieşean după verdict, întrebat dacă va ataca decizia Curţii de Apel Iaşi la instanţa superioară.

De altfel, Petru Ciubotariu a pierdut procesul cu CNSAS. Magistraţii bucureşteni au constatat că ieşeanul a colaborat cu Securitatea, la capătul unei acţiuni în instanţă începute în 2008.

Cornel Pleşu - nume de cod ”Vasile Raicu”

Continuă să voteze din poziţia de consilier judeţean, să aducă amendamente sau să aibă opinii despre ce e bine şi e ce rău. Vorbim despre Cornel Pleşu, unul dintre cei mai marcanţi membri ai PDL, „un înţelept în ale politicii“, cum îl alintă cei mai tineri din partid şi al cărui nume conspirativ este „Vasile Raicu“, după cum se poate „lăuda“ cu dosarul gros de la CNSAS.

Constantin Corneliu Pleşu, pe numele său întreg, a fost implicat într-un imens scandal la începutul anului trecut, din cauza dosarului de la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), în timpul mandatului său de consilier local al municipiului Bârlad.  Consilierii locali bârlădeni din cealaltă tabără politică îi acuzau pe şefii de partid ai lui Pleşu că nu îi retrag sprijinul politic, tocmai pentru a rămâne pe funcţie, deşi pe numele lui politicianului existau note informative întocmite în anii ’80.

Ciprian Nica - nume de cod ”Bratosin“

Anul trecut, judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au decis că deputatul PSD Ciprian Nica a fost informator al fostei Securităţi pe vremea când era elev la Ploieşti. Unul dintre cei mai mari apărători ai justiţiei la nivel declarativ din Parlamentul României este deputatul vrâncean Ciprian Nica, aflat la al doilea mandat.

Potrivit Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, social democratul Ciprian Nica a semnat un angajament cu Securitatea în 1976, pe când avea 18 ani şi era elev, sub pseudonimul „Bratosin", recrutarea acestuia fiind făcută „pentru a asigura o supraveghere cât mai bună a mediului de elevi”. Din documentele de arhivă reiese că Bratosin îşi turna la securitate colegii care ascultau postul de radio Europa Liberă.

Toader Gheţu

Un alt securist vrâncean care a pierdut procesul cu CNSAS este Toader Gheţu, fost maior de securitate, devenit după Revoluţie mâna dreaptă a lui Marian Oprişan la Consiliul Judeţean Vrancea şi mai apoi apărătorul copiilor, ca director  la Direcţia pentru Protecţia Copilului Vrancea, funcţie din care a ieşit la pensie.

Mircea Ionescu-Quintus

După ani petrecuţi sub monarhie, ocupaţia germană din Primul Război Mondial, perioada interbelică, legionari şi în lupta pe front, pentru Armata Română, până aproape de Stalingrad, Mircea Ionescu-Quintus a fost arestat de două ori la începutul perioadei comuniste, iar în 1952 este  trimis la Canal ca deţinut politic.

Doi ani mai târziu, la ieşirea din arest, a fost racolat de Securitate, colaborare despre care a spus că nu a putut să o refuze din cauza anchetelor securiştilor, dar că declaraţiile date sub semnătură nu au deranjat pe nimeni.

Avocat, în continuarea tradiţiei din familie (a profesat timp de 56 de ani), dar şi ca fost deţinut politic, Mircea Ionescu-Quintus a dat informaţii ofiţerilor de Securitate, timp de câţiva ani.

Scandalul colaborării a izbucnit în 2000, când CNSAS a anunţat că seniorul liberal a informator al Securităţii. Mircea Ionescu-Quintus a contestat decizia, însă cererea i-a fost respinsă, iar abia după doi ani a obţinut dovada că nu a făcut poliţie politică.

Ioan Ghişe

Ioan Ghişe a primit iniţial un verdict favorabil, dar în 2006 cazul său a fost reanalizat. A fost exclus din partid, dar reprimit pe motiv că decizia a fost nestatutară.

Senatorul Partidului Naţional Liberal Ioan Ghişe a dat şapte note informative între 1982 şi 1984, perioadă în care a lucrat la uzina „Tractorul“ din Braşov. În ciuda acestui lucru, Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii a decis în 1999 că liberalul nu a făcut poliţie politică, deşi se angajase să ofere informaţii la securitate. Consiliul, care la acea vreme nu intrase în posesia tuturor arhivelor Securităţii deţinute de SRI şi SIE.

Ion Besoiu

În anul 2011, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a cerut Curţii de Apel Bucureşti constatarea calităţii de colaborator al Securităţii în cazul actorului sibian Ion Besoiu.

Acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată de către Curtea de Apel Bucureşti, însă CNSAS-ul a declarat recurs. Pe 30 ianuarie anul acesta, recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie iar primul termen al procesului a fost fixat pe 22 ianuarie 2015.

Andrei Marga -  nume de cod “Horia”, “Mureşan” şi “M. A.”

Fost ministru al Educaţiei, fost ministru de Externe şi rectorul cu cel mai îndelungat mandat în fruntea UBB, Andrei Marga a colaborat cu Securitatea începând din anii 70, când era bursier în RFG.

În primăvara anului trecut, consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu lansa o ipoteză-bombă despre cel care avea să ocupe funcţia de ministru de Externe în noul guvern USL. Lăzăroiu lăsa să se înţeleagă, într-o postare pe Facebbok, că Andrei Marga ar fi colaborat cu Securitatea: „Am auzit că (Marga - n.r.) a avut un prieten imaginar în perioada comunistă, un alter ego, Andrei Mureşan".

 Tiberiu Marc şi Viorel Stanca 

Printre numele asociate, de-a lungul timpului, cu activitatea fostei Securităţi, se numără şi cele ale preşedintelui PSD Sălaj  şi al Consiliului Judeţean, Tiberiu Marc, precum şi cel al fostului preşedinte PD, omul de afaceri Viorel Stanca.

Tiberiu Marc a lucrat la Securitate cinci ani, între 1986 şi 1991, în domeniul contraspionajului economic, axându-se pe probleme de agricultură şi industrie alimentară (el este absolvent al facultăţii de Zootehnie din Cluj şi al facultăţii de Ştiinţe Economice – n.r.). S-a retras din activitatea de informaţii în 1991, cu gradul de căpitan.

Un alt nume răsunător din Sălaj asociat cu activitatea fostei Securităţi este cel al omului de afaceri Viorel Stanca, cunoscut în media naţională drept "generalul lui Băsescu", după gradul dat de preşedinte, în 2007, ofiţerului în rezervă. Viorel Stanca a fost căpitan de securitate-contrainformaţii şi fost ofiţer de informaţii până în 1992, iar în 2006 era unicul om de afaceri din Sălaj prezent în topul 300 al celor mai bogaţi români.

Liviu Pongraţiu

De departe, cel mai blamat şi condamnat securist bistriţean este sublocotenentul Liviu Pongraţiu, care, alături de alţi doi plutonieri, au omorât cu sânge rece trei oameni nevinovaţi pe Dealul Crucii, localitatea Nepos. Sublocotenentul s-a stins din viaţă în 2011, la 92 de ani în Cluj-Napoca, unde locuia, înainte de a afla verdictul justiţiei în cazul său.

Liviu Pangraţiu era sublocotenent la raionul de Securitate din Bistriţa, iar în luna iulie a anului 1949 a dus trei membri ai organizaţiei ”Garda Albă”, pe Dealul Crucii, între localităţile Nepos şi Rebra, unde i-a executat împreună cu alţi doi plutonieri.

Ion Manea - nume de cod ”Alin”

Primarul municipiului Orşova-Mehedinţi, liberalul Ion Manea, a fost colaborator al Securităţii, cu numele conspirativ „Alin”. Documentele care atestă „activitatea” acestuia au fost făcute publice în campania electorală din vara anului trecut de către contracandidatul său de la PDL, Doiniţa Chircu.

Potrivit unei Note de Constatare a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) din 21.05.2008, Ion Manea a fost recrutat în data de 16.06.1979, semnând un angajament de colaborare cu Serviciul de securitate, deoarece, fiind angajat ca ospătar putea asista la discuţiile purtate de clienţi.

Dan Lupescu

Curtea de Apel Bucureşti a decis pe data de 25 iunie că Dan Lupescu a colaborat cu Securitatea.Directorul Direcţiei Judeţene Dolj pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional a declarat că este nevinovat.

Dan Lupescu este directorul Direcţiei Judeţene Dolj pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional. Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au constatat „existenţa de colaborator al Securităţii" în cazul lui Dan Lupescu.

De asemenea, judecătorii i-au solicitat lui Lupescu să depună, la rândul său, înscrisuri olografe din perioada 1980 - 1990. În plus, magistraţii solicită prezenţa la proces a două dintre persoanele vizate de informările făcute de Dan Lupescu la Securitate. Este vorba de Ion Vâlceanu şi Nicolae Bogoslov. ''Constată existenţa calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe pârâtul Lupescu Dan, în sensul dispoziţiilor art. 2 litera b din OUG. nr.nr. 24/2008.'', au stabilit magistraţii Curţii de Apel Bucureşti.

Înalt Preasfinţitul Teodosie

Arhiepiscopul Tomisului, a recunoscut în vara lui 2006 că a semnat un angajament cu Securitatea, dar a precizat în mod repetat că nu a făcut rău nimănui.

„A fost un gest patriotic, un jurământ de credinţă faţă de ţară, nu ca să urmăresc pe cineva“, s-a dezvinovăţit ÎPS Teodosie, un apropiat al regimului PCR-PSD. El devenise colaborator al Securităţii în 1987, pe când era asistent universitar la Institutul Teologic în Bucureşti.

Dănuţ Culeţu

Un an mai târziu, adică în 2007, apărea dosarul prefectului Dănuţ Culeţu, fost liberal, cea de-a doua notabilitate învinuită de colaborare cu Securitatea şi chiar de Poliţie politică. Culeţu a obţinut însă în cele din urmă disculparea publică prin documentul CNSAS care dovedea că nu a făcut Poliţie politică. El a fost prefect în perioada 2005 - 2009 şi conduce acum filiala Forţa Civică din Constanţa, reuşind să intre în Parlament ca deputat în urma redistribuirii.

Dumitru Manole

Fost lider al filialei locale a Partidului Agrar, Dumitru Manole a fost forţat, în urma dezvăluirilor din 2010, să-şi dea demisia din Consiliul Judeţean, unde obţinuse un mandat ca membru PSD. Activitatea lui Manole a fost apreciată de securişti, fiind recompensat la finele anului 1960 cu suma de 100 lei şi cu un bilet la meciul de fotbal România – Spania.

Articol realizat de corespondenţii „Adevărul“: Ionuţ Ungureanu, Cezar Pădurariu, Sînziana Ionescu, Ionuţ Balaban, Ştefan Borcea, Dana Mihai, Simona Suciu, Ramona Găină, Florina Pop, Olimpia Man, Bianca Sara, Corina Macavei şi Andreea Mitrache.