Translate

01 martie 2013

Istoria pe care nu o vom uita niciodată: lista turnătorilor şi securiştilor României. Totul despre fostele Structuri ale Securităţii comuniste

 sursa:Adevarul
Fostul dictator, Nicolae Ceauşescu, este cel care a dispus, în 1967, înfiinţarea Departamentului Securităţii Statului FOTO Adevărul

Securitatea a fost mereu agentul care a suflat în ceafa celor care nu au împărtăşit valorile comuniste. adevarul.ro vă propune o călătorie în lumea serviciului care a terorizat o ţară, dar şi o punere în pagină a celor care nu au ezitat să colaboreze cu el.

Departamentul Securităţii Statului al Ministerului Afacerilor Interne a fost denumirea oficială a serviciului de informaţii din România din perioada comunistă, cunoscut însă unanim sub numele de Securitatea.
Securitatea a început să acţioneze după 23 august 1944, atunci când Ministerul Afacerilor Interne a fost infiltrat puternic de comunişti. Instituţia a fost creată de SMERŞ, o divizie a NKVD (serviciul sovietic de informaţii) şi avea misiunea de a înlocui serviciile secrete din ţările ocupate de URSS cu structuri de tip sovietic.

Unitatea SMERŞ din România se numea Brigada Mobilă şi a fost condusă de colonelul NKVD Boris Grunberg alias Alexandru Nicolski.
Şeful Securităţii avea rang de ministru în cadrul Consiliului de Miniştri, fiind secondat de doi directori adjuncţi cu rangul de secretari de stat. Directorul şi cei doi adjuncţi erau toţi trei ofiţeri sovietici ai MGB, succesoarea NKVD.
În decretul 221, se subliniază rolul Securităţii, acela de ”a apăra cuceririle democratice şi de a asigura securitatea Republicii Populare Române împotriva uneltirilor duşmanilor interni şi externi”.
Până în 1956, Securitatea nu a avut atribuţii legate de deţinuţii politici din închisori şi lagărele de muncă, cu excepţia supravegherii contrainformative a ofiţerilor, subofiţerilor şi trupelor, care îndeplineau serviciul acolo. Acest lucru însă, nu absolvă instituţia de crimele regimului comunist, mai mult decât atât, Securitatea a fost principala sursă de informaţii care au dus la închiderea ”duşmanilor poporului” în puşcării şi lagăre.
Pasiunea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru strategia stalinistă nu avea să apună nici după anul 1953, când Stalin a murit. Conducătorul român a iniţiat o campanie de epurări după model stalinist, în urma căreia a eliminat pericolul unor duşmani din interiorul partidului.   
1958, Securitatea însemna: 5.633 ofiţeri, 4.108 sergenţi reangajaţi, 1.416 angajaţi civil şi 46.028 militari în termen, adică 57.185 persoane
Epurările lui Dej au vizat inclusiv efectivele Securităţii, care, între anii 1960-1965 au fost ”curăţate” de ofiţeri impuşi de Moscova.

Ceauşescu şi noi schimbări
Venirea lui Nicolae Ceauşescu în fruntea Partidului Comunist Român a adus cu sine şi o nouă reformă. Astfel, din 22 iulie 1967 a fost înfiinţat Departamentul Securităţii Statului (DSS), condus de Consiliul Securităţii Statului (CSS), având în frunte un preşedinte cu rang de ministru.
La 4 aprilie 1968, Consiliul Securităţii Statului devine organ independent de Ministerul de Interne, pentru ca, la 9 aprilie 1972, să reintre în cadrul Ministerului de Interne.
Acesta este momentul istoric prin care Departamentul Securităţii Statului a fost reorganizat în şase direcţii principale (informaţii interne, contrainformaţii economice, contraspionaj, contrainformaţii militare, securitate şi gardă şi cercetări penale).
Avea să fie ultima reorganizare a Securităţii de dinainte de 30 decembrie 1989, atunci când Frontul Salvării Naţionale a hotărât desfiinţarea Departamentului Securităţii Statului. 
Structura organizatorică a Departamentul Securităţii Statului din cadrul 1989
  • Direcţia I - Informaţii Interne
  • Direcţia a-II-a - Contraspionaj Economic
  • Direcţia a-III-a - Contrainformaţii
  • Direcţia a-IV-a - Contraspionaj militar
  • Direcţia a-V-a - Securitate şi Gardă
  • Direcţia a-VI-a - Anchete Penale
Opt unităţi speciale:
  • Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă (U.S.L.A.)
  • Unitatea Specială F - Filaj
  • Serviciul de Protejare a Secretelor de Stat
  • Serviciul Independent pentru Comerţ Exterior
  • Centrul de Informatică şi Documentare
  • Serviciul D - Dezinformare
  • Serviciul Independent Secretariat-Juridic
  • Serviciul Independent Învăţământ-Mobilizare.
Lista turnătorilor de ”primă mână” din România
Dan Voiculescu - nume de cod "Felix" şi "Mircea"
Unul dintre cele mai sonore nume din România care se găsesc pe listele CNSAS-uui este fără doar şi poate cel al lui Dan Voiculescu. Curtea de Apel Bucureşti a respins, pe 13 februarie, cererea de revizuire făcută de acesta în dosarul din care reiese că preşedintele fondator al Partidului Conservator a colaborat cu Securitatea. Fostul senator avea o decizie irevocabilă în acest sens încă din 2011, dată de instanţa supremă. În acest context, el a făcut o cerere de revizuire, dar demersul său a fost respins. Legea spune că Voiculescu nu mai poate recurge la nicio cale de atac.
Potrivit CNSAS, Voiculescu a fost recrutat, prima dată, ca informator de Securitate comunistă, în februarie 1970, primind numele conspirativ "Mircea". Acesta "a relatat verbal despre contactele şi schimburile de pachete între sportivi români şi cei străini, cu prilejul campionatelor de box din 1969, despre schimburile de valută" şi apoi, în Republica Socialistă Cehoslovacia, unde a însoţit ca translator echipele româneşti de hochei pe gheaţă.
Ducu Bertzi - numele conspirativ "Victoria"
Lumea muzicală se cutremura în urmă cu mai puţin de un an, în luna mai, când instituţia care analizează arhivele securităţii comuniste oficializa dosarul din care reiese că artistul de muzică folk a colaborat şi el cu Securitatea.
Curtea de Apel Bucureşti (CAB) îşi motiva atunci verdictul prin faptul că artistul nu s-a opus solicitării de la acea vreme de a-şi pune garsoniera în care locuia la dispoziţia acestora. Astfel, CAB arată că Bertzi a fost recrutat pe 28 aprilie 1988 de Securitatea Municipiului Bucureşti, în calitate de gazdă a unei case de întâlniri având numele conspirativ "Victoria".
Paula Iacob - nume de cod "Gabriela" şi "Ioana"
Paradoxal sau nu, nici avocaţii de prim rang de astăzi nu par să fi fost cu mult diferiţi de ”colegii de turnătorie”, de ieri. Un foarte bun exemplu este deja celebra doamnă avocat Paula Iacob. Avocata lui Nicu Ceauşescu, dar şi a multor altor personaje controversate din prezent, Iacob a colaborat cu Securitatea sub numele de cod „Gabriela“ şi „Ioana”.
Decizia definitivă de pe 13 iunie 2012 a Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) confirmă ce au motivat magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, cu un an înainte. Aceştia motivau în 2011 că prin notele informative date, Paula Iacob ar fi îngrădit dreptul la liberă exprimare, dar şi dreptul la viaţa privată al mai multor persoane, printre care şi rude apropiate ale avocatei.
Sorin Roşca Stănescu - nume de cod "H15" şi "Deleanu"
Fostul director al ziarului Ziua şi unul dintre jurnaliştii români cunoscuţi de marele public, a colaborat şi el cu Securitatea. Cu toate astea însă, ziaristul a recunoscut în mod public acest lucru, dar şi faptul că îi pare rău că a făcut-o. "M-am autopropus pentru a colabora cu Securitatea prin 1973. La sfârşitul facultăţii m-am împrietenit cu un tânăr care era unul dintre liderii organizaţiei palestiniene din România. De la acesta am aflat că urma să pună la cale într-o altă ţară un atentat terorist [...] M-am întâlnit cu ofiţerul de la brigada antiteroristă şi aşa mi s-a propus să colaborez şi pe viitor”, declara jurnalistul în cadrul unei emisiuni, în 2006.
Directorul ”Ziua” spunea atunci că crezut că face un lucru bun şi că-şi serveşte ţara. Abia ulterior, după ce a văzut colaborarea Securităţii cu cel mai temut terorist internaţional, Carlos Şacalul, şi-a dat seama că a făcut un lucru rău.
Am acceptat si am semnat un angajament avand doua nume conspirative. Am avut succesiv numele de cod H15 si Deleanu. Am primit si bani, dar ca decont pentru deplasarile facute", si-a descris Sorin Rosca Stanescu inceputurile colaborarii sale cu Securitatea.
Alex Mihai Stoenescu - nume de cod "Adrian Gavrilescu"
Istoricul Alex Mihai Stoenescu şi fostul prim-vicepreşedinte al Partidului Noua Generaţie al lui George Becali, a fost declarat colaborator al Securităţii de către Curtea de Apel Bucureşti pe 27 septembrie 2012. Decizia poate fi contestată la instanţa supremă. Colegiul CNSAS i-a audiat în 2006 pe Alex Mihai Stoenescu şi pe Doru Braia, în calitate de formatori de opinie. CNSAS deţinea la acea vreme informaţii cum că cei doi ar fi avut legături cu fosta Securitate.

Acesta a depus însă recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, termenul de judecată fiind pe 14 octombrie 2014.
Gheorghe Nichita, primarul Iaşiului - nume de cod "MIhai"
Primarul Iaşului apare în scriptele CNSAS în perioada 1978-1983. Conform unei adeverinţe emise de CNSAS, primarul ieşean a fost recrutat în tinereţe pentru supravegherea studenţilor români de la Facultatea de Hidrotehnică din Bucureşti. Verdictul CNSAS a venit ca urmare a unei sesizări depuse în mai 2008.
Vasile Arhire (fost director TVR Iaşi) - nume de cod ”Dan”

 
 
Lucian Vasiliu
 
 
 
Vasile Eţcu - nume de cod „Ivănescu“
Tot în 2009, CNSAS a confirmat la pachet alte trei personalităţi ale Iaşiului cu dosare de colaborare la fosta Securitate. Este vorba despre fostul director al Muzeului Literaturii Române, scriitorul Lucian Vasiliu, de fostul subprefect al Iaşiului, Vasile Eţcu, şi de fostul director, până de curând, al TVR Iaşi, Vasile Arhire.
Adeverinţele făcute publice în 2009 de CNSAS stabilesc că cei trei au dosare, dar că nu pot fi acuzaţi că au fost colaboratori ai Securităţii.
Vasiliu a afirmat atunci că publicarea documentului este o intoxicare, iar cei care au făcut acest lucru sunt iresponsabili. „Eu l-am solicitat din 2005 să-mi spună dacă am sau nu dosar la Securitate, iar din mai, acelaşi an, nu am mai primit niciun semn de la ei“, a spus Lucian Vasiliu.
Petre Ciubotariu - nume de cod „Spirache“
Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au constatat în 2010 că Petru Ciobtariu, judecător la Curtea de Apel Iaşi, a fost colaborator al Securităţii. CNSAS a susţinut în acţiunea depusă la instanţă că judecătorul a fost în perioada 1982-1984 colaborator, în 1984-1989 informator şi persoană de sprijin în 1989.
Judecătorul Petru Ciubotariu: „Este problema mea ce voi face. Nu mai discutăm acest aspect“, a replicat  magistratul ieşean după verdict, întrebat dacă va ataca decizia Curţii de Apel Iaşi la instanţa superioară.
De altfel, Petru Ciubotariu a pierdut procesul cu CNSAS. Magistraţii bucureşteni au constatat că ieşeanul a colaborat cu Securitatea, la capătul unei acţiuni în instanţă începute în 2008.
Cornel Pleşu - nume de cod ”Vasile Raicu”
Continuă să voteze din poziţia de consilier judeţean, să aducă amendamente sau să aibă opinii despre ce e bine şi e ce rău. Vorbim despre Cornel Pleşu, unul dintre cei mai marcanţi membri ai PDL, „un înţelept în ale politicii“, cum îl alintă cei mai tineri din partid şi al cărui nume conspirativ este „Vasile Raicu“, după cum se poate „lăuda“ cu dosarul gros de la CNSAS.
Constantin Corneliu Pleşu, pe numele său întreg, a fost implicat într-un imens scandal la începutul anului trecut, din cauza dosarului de la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), în timpul mandatului său de consilier local al municipiului Bârlad.  Consilierii locali bârlădeni din cealaltă tabără politică îi acuzau pe şefii de partid ai lui Pleşu că nu îi retrag sprijinul politic, tocmai pentru a rămâne pe funcţie, deşi pe numele lui politicianului existau note informative întocmite în anii ’80.
Ciprian Nica - nume de cod ”Bratosin“
Potrivit Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, social democratul Ciprian Nica a semnat un angajament cu Securitatea în 1976, pe când avea 18 ani şi era elev, sub pseudonimul „Bratosin", recrutarea acestuia fiind făcută „pentru a asigura o supraveghere cât mai bună a mediului de elevi”. Din documentele de arhivă reiese că Bratosin îşi turna la securitate colegii care ascultau postul de radio Europa Liberă.
Toader Gheţu
Un alt securist vrâncean care a pierdut procesul cu CNSAS este Toader Gheţu, fost maior de securitate, devenit după Revoluţie mâna dreaptă a lui Marian Oprişan la Consiliul Judeţean Vrancea şi mai apoi apărătorul copiilor, ca director  la Direcţia pentru Protecţia Copilului Vrancea, funcţie din care a ieşit la pensie.
Mircea Ionescu-Quintus
După ani petrecuţi sub monarhie, ocupaţia germană din Primul Război Mondial, perioada interbelică, legionari şi în lupta pe front, pentru Armata Română, până aproape de Stalingrad, Mircea Ionescu-Quintus a fost arestat de două ori la începutul perioadei comuniste, iar în 1952 este  trimis la Canal ca deţinut politic.
Avocat, în continuarea tradiţiei din familie (a profesat timp de 56 de ani), dar şi ca fost deţinut politic, Mircea Ionescu-Quintus a dat informaţii ofiţerilor de Securitate, timp de câţiva ani.
Scandalul colaborării a izbucnit în 2000, când CNSAS a anunţat că seniorul liberal a informator al Securităţii. Mircea Ionescu-Quintus a contestat decizia, însă cererea i-a fost respinsă, iar abia după doi ani a obţinut dovada că nu a făcut poliţie politică.
Ioan Ghişe
Senatorul Partidului Naţional Liberal Ioan Ghişe a dat şapte note informative între 1982 şi 1984, perioadă în care a lucrat la uzina „Tractorul“ din Braşov. În ciuda acestui lucru, Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii a decis în 1999 că liberalul nu a făcut poliţie politică, deşi se angajase să ofere informaţii la securitate. Consiliul, care la acea vreme nu intrase în posesia tuturor arhivelor Securităţii deţinute de SRI şi SIE.
Ion Besoiu
Acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată de către Curtea de Apel Bucureşti, însă CNSAS-ul a declarat recurs. Pe 30 ianuarie anul acesta, recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie iar primul termen al procesului a fost fixat pe 22 ianuarie 2015.
Andrei Marga  nume de cod “Horia”, “Mureşan” şi “M. A.”
În primăvara anului trecut, consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu lansa o ipoteză-bombă despre cel care avea să ocupe funcţia de ministru de Externe în noul guvern USL. Lăzăroiu lăsa să se înţeleagă, într-o postare pe Facebbok, că Andrei Marga ar fi colaborat cu Securitatea: „Am auzit că (Marga - n.r.) a avut un prieten imaginar în perioada comunistă, un alter ego, Andrei Mureşan".
 Tiberiu Marc şi Viorel Stanca 
Tiberiu Marc a lucrat la Securitate cinci ani, între 1986 şi 1991, în domeniul contraspionajului economic, axându-se pe probleme de agricultură şi industrie alimentară (el este absolvent al facultăţii de Zootehnie din Cluj şi al facultăţii de Ştiinţe Economice – n.r.). S-a retras din activitatea de informaţii în 1991, cu gradul de căpitan.
Un alt nume răsunător din Sălaj asociat cu activitatea fostei Securităţi este cel al omului de afaceri Viorel Stanca, cunoscut în media naţională drept "generalul lui Băsescu", după gradul dat de preşedinte, în 2007, ofiţerului în rezervă. Viorel Stanca a fost căpitan de securitate-contrainformaţii şi fost ofiţer de informaţii până în 1992, iar în 2006 era unicul om de afaceri din Sălaj prezent în topul 300 al celor mai bogaţi români.
Liviu Pongraţiu
De departe, cel mai blamat şi condamnat securist bistriţean este sublocotenentul Liviu Pongraţiu, care, alături de alţi doi plutonieri, au omorât cu sânge rece trei oameni nevinovaţi pe Dealul Crucii, localitatea Nepos. Sublocotenentul s-a stins din viaţă în 2011, la 92 de ani în Cluj-Napoca, unde locuia, înainte de a afla verdictul justiţiei în cazul său.
Liviu Pangraţiu era sublocotenent la raionul de Securitate din Bistriţa, iar în luna iulie a anului 1949 a dus trei membri ai organizaţiei ”Garda Albă”, pe Dealul Crucii, între localităţile Nepos şi Rebra, unde i-a executat împreună cu alţi doi plutonieri.
Ion Manea - nume de cod ”Alin”
Primarul municipiului Orşova-Mehedinţi, liberalul Ion Manea, a fost colaborator al Securităţii, cu numele conspirativ „Alin”. Documentele care atestă „activitatea” acestuia au fost făcute publice în campania electorală din vara anului trecut de către contracandidatul său de la PDL, Doiniţa Chircu.
Potrivit unei Note de Constatare a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) din 21.05.2008, Ion Manea a fost recrutat în data de 16.06.1979, semnând un angajament de colaborare cu Serviciul de securitate, deoarece, fiind angajat ca ospătar putea asista la discuţiile purtate de clienţi.
Dan Lupescu
Curtea de Apel Bucureşti a decis pe data de 25 iunie că Dan Lupescu a colaborat cu Securitatea.Directorul Direcţiei Judeţene Dolj pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional a declarat că este nevinovat.
Dan Lupescu este directorul Direcţiei Judeţene Dolj pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional. Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au constatat „existenţa de colaborator al Securităţii" în cazul lui Dan Lupescu.
De asemenea, judecătorii i-au solicitat lui Lupescu să depună, la rândul său, înscrisuri olografe din perioada 1980 - 1990. În plus, magistraţii solicită prezenţa la proces a două dintre persoanele vizate de informările făcute de Dan Lupescu la Securitate. Este vorba de Ion Vâlceanu şi Nicolae Bogoslov. ''Constată existenţa calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe pârâtul Lupescu Dan, în sensul dispoziţiilor art. 2 litera b din OUG. nr.nr. 24/2008.'', au stabilit magistraţii Curţii de Apel Bucureşti.

Înalt Preasfinţitul Teodosie

Arhiepiscopul Tomisului, a recunoscut în vara lui 2006 că a semnat un angajament cu Securitatea, dar a precizat în mod repetat că nu a făcut rău nimănui.

„A fost un gest patriotic, un jurământ de credinţă faţă de ţară, nu ca să urmăresc pe cineva“, s-a dezvinovăţit ÎPS Teodosie, un apropiat al regimului PCR-PSD. El devenise colaborator al Securităţii în 1987, pe când era asistent universitar la Institutul Teologic în Bucureşti.

Dănuţ Culeţu

Un an mai târziu, adică în 2007, apărea dosarul prefectului Dănuţ Culeţu, fost liberal, cea de-a doua notabilitate învinuită de colaborare cu Securitatea şi chiar de Poliţie politică. Culeţu a obţinut însă în cele din urmă disculparea publică prin documentul CNSAS care dovedea că nu a făcut Poliţie politică. El a fost prefect în perioada 2005 - 2009 şi conduce acum filiala Forţa Civică din Constanţa, reuşind să intre în Parlament ca deputat în urma redistribuirii.

Dumitru Manole

Fost lider al filialei locale a Partidului Agrar, Dumitru Manole a fost forţat, în urma dezvăluirilor din 2010, să-şi dea demisia din Consiliul Judeţean, unde obţinuse un mandat ca membru PSD. Activitatea lui Manole a fost apreciată de securişti, fiind recompensat la finele anului 1960 cu suma de 100 lei şi cu un bilet la meciul de fotbal România – Spania.

Articol realizat de corespondenţii „Adevărul“: Ionuţ Ungureanu, Cezar Pădurariu, Sînziana Ionescu, Ionuţ Balaban, Ştefan Borcea, Dana Mihai, Simona Suciu, Ramona Găină, Florina Pop, Olimpia Man, Bianca Sara, Corina Macavei şi Andreea Mitrache.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu